Cine sunt noii directori de la ANSA și Agenția de Investiții. Ce numiri a mai aprobat Cabinetul de miniștri

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului au fost numiți noi directori la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și Agenția de Investiții.

Astfel, miniștrii au votat numirea lui Radu Musteață în funcția de director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Anterior, acesta a activat ca șef al direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non animală din cadrul ANSA. În perioada iunie – decembrie 2018 a fost director al Întreprinderii Publice „Centrul Republican de Diagnostică Veterinară”. Deține studii în tehnologie alimentară, chimie ecologică și protecția mediului.

De asemenea, a fost aprobată și numirea lui Stelian Manic în funcția de șef al Agenției de Investiții. Stelian Manic are studii superioare în economie și este doctor în științe geografice. Este specialist în domenii precum: macroeconomie, management, dezvoltare regională sustenabilă, marketing, geografie urbană. De asemenea, noul șef al Agenției are o experiență vastă de lucru în domeniul științific, dar și în cel academic, ocupând diferite funcții, inclusiv în cadrul unui șir de universități din Australia și Moldova.

Tot astăzi, Cabinetul de miniștri a aprobat numirea lui Eduard Ohladciuc în funcția de Șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale. Eduard Ohladciuc are gradul de colonel, deține studii militare, iar în ultimii 30 de ani a ocupat mai multe funcții importante în cadrul Armatei Naționale.

La fel, astăzi, a fost votată numirea lui Simion Pădureanu în funcția de șef adjunct al oficiul Chișinău, responsabil de Criuleni. Fiind specialist în protecția muncii, Simion Pădureanu a ocupat anterior funcții de secretar tehnic, manager și consilier local.

#cabinet de ministri #Director #agentia de investitii #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.