Cine sunt noii directori de la ANSA și Agenția de Investiții. Ce numiri a mai aprobat Cabinetul de miniștri

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului au fost numiți noi directori la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și Agenția de Investiții.

Astfel, miniștrii au votat numirea lui Radu Musteață în funcția de director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Anterior, acesta a activat ca șef al direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non animală din cadrul ANSA. În perioada iunie – decembrie 2018 a fost director al Întreprinderii Publice „Centrul Republican de Diagnostică Veterinară”. Deține studii în tehnologie alimentară, chimie ecologică și protecția mediului.

De asemenea, a fost aprobată și numirea lui Stelian Manic în funcția de șef al Agenției de Investiții. Stelian Manic are studii superioare în economie și este doctor în științe geografice. Este specialist în domenii precum: macroeconomie, management, dezvoltare regională sustenabilă, marketing, geografie urbană. De asemenea, noul șef al Agenției are o experiență vastă de lucru în domeniul științific, dar și în cel academic, ocupând diferite funcții, inclusiv în cadrul unui șir de universități din Australia și Moldova.

Tot astăzi, Cabinetul de miniștri a aprobat numirea lui Eduard Ohladciuc în funcția de Șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale. Eduard Ohladciuc are gradul de colonel, deține studii militare, iar în ultimii 30 de ani a ocupat mai multe funcții importante în cadrul Armatei Naționale.

La fel, astăzi, a fost votată numirea lui Simion Pădureanu în funcția de șef adjunct al oficiul Chișinău, responsabil de Criuleni. Fiind specialist în protecția muncii, Simion Pădureanu a ocupat anterior funcții de secretar tehnic, manager și consilier local.

#cabinet de ministri #Director #agentia de investitii #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie