Cine sunt noii directori de la ANSA și Agenția de Investiții. Ce numiri a mai aprobat Cabinetul de miniștri

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului au fost numiți noi directori la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și Agenția de Investiții.

Astfel, miniștrii au votat numirea lui Radu Musteață în funcția de director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Anterior, acesta a activat ca șef al direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non animală din cadrul ANSA. În perioada iunie – decembrie 2018 a fost director al Întreprinderii Publice „Centrul Republican de Diagnostică Veterinară”. Deține studii în tehnologie alimentară, chimie ecologică și protecția mediului.

De asemenea, a fost aprobată și numirea lui Stelian Manic în funcția de șef al Agenției de Investiții. Stelian Manic are studii superioare în economie și este doctor în științe geografice. Este specialist în domenii precum: macroeconomie, management, dezvoltare regională sustenabilă, marketing, geografie urbană. De asemenea, noul șef al Agenției are o experiență vastă de lucru în domeniul științific, dar și în cel academic, ocupând diferite funcții, inclusiv în cadrul unui șir de universități din Australia și Moldova.

Tot astăzi, Cabinetul de miniștri a aprobat numirea lui Eduard Ohladciuc în funcția de Șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale. Eduard Ohladciuc are gradul de colonel, deține studii militare, iar în ultimii 30 de ani a ocupat mai multe funcții importante în cadrul Armatei Naționale.

La fel, astăzi, a fost votată numirea lui Simion Pădureanu în funcția de șef adjunct al oficiul Chișinău, responsabil de Criuleni. Fiind specialist în protecția muncii, Simion Pădureanu a ocupat anterior funcții de secretar tehnic, manager și consilier local.

#cabinet de ministri #Director #agentia de investitii #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.