Cine sunt noii directori de la ANSA și Agenția de Investiții. Ce numiri a mai aprobat Cabinetul de miniștri

06 Oct. 2021, 18:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Oct. 2021, 18:30 // Actual //  MD Bani

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului au fost numiți noi directori la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și Agenția de Investiții.

Astfel, miniștrii au votat numirea lui Radu Musteață în funcția de director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Anterior, acesta a activat ca șef al direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non animală din cadrul ANSA. În perioada iunie – decembrie 2018 a fost director al Întreprinderii Publice „Centrul Republican de Diagnostică Veterinară”. Deține studii în tehnologie alimentară, chimie ecologică și protecția mediului.

De asemenea, a fost aprobată și numirea lui Stelian Manic în funcția de șef al Agenției de Investiții. Stelian Manic are studii superioare în economie și este doctor în științe geografice. Este specialist în domenii precum: macroeconomie, management, dezvoltare regională sustenabilă, marketing, geografie urbană. De asemenea, noul șef al Agenției are o experiență vastă de lucru în domeniul științific, dar și în cel academic, ocupând diferite funcții, inclusiv în cadrul unui șir de universități din Australia și Moldova.

Tot astăzi, Cabinetul de miniștri a aprobat numirea lui Eduard Ohladciuc în funcția de Șef al Marelui Stat Major, Comandant al Armatei Naționale. Eduard Ohladciuc are gradul de colonel, deține studii militare, iar în ultimii 30 de ani a ocupat  mai multe funcții importante în cadrul Armatei Naționale.

La fel, astăzi, a fost votată numirea lui Simion Pădureanu în funcția de șef adjunct al oficiul Chișinău, responsabil de Criuleni. Fiind specialist în protecția muncii, Simion Pădureanu a ocupat anterior funcții de secretar tehnic, manager și consilier local.

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII