Cine va conduce noul guvern al Emiratului Islamic al Afganistanului? Economia este aproape de prăbușire

Mullahul Abdul Ghani Baradar, co-fondatorul talibanilor, va fi cel care va conduce noul guvern al Afganistanului, țară recent redenumită de către talibani, ca „Emiratul Islamic al Afganistanului”.

Potrivit informațiilor, noul guvern va fi anunțat în curând. Mullahul Abdul Ghani Baradar, co-fondatorul talibanilor, a ajuns, pe 21 august, la Kabul pentru a negocia cu alți reprezentanți ai talibanilor noua guvernare afgană. Miza este dacă talibanii pot guverna o țară care se confruntă cu o criză economică, un dezastru umanitar şi amenințări la adresa securității şi stabilității din partea grupurilor jihadiste rivale, inclusiv o ramură locală a Statului Islamic.

Unele spun că Baradar, care conduce funcţia politică a talibanilor, va fi secondat de mullahul Mohammad Yaqoob, fiul mullahului Omar, şi de Sher Mohammad Abbas Stanikzai, în funcţii de conducere în guvern.

Haibatullah Akhundzada, liderul religios suprem al talibanilor, se va concentra pe probleme religioase, a spus o altă sursă talibană.

Guvernul interimar ar urma să fie format exclusiv din membri talibani şi ar include 25 de ministere, cu un consiliu consultativ, sau shura, format din 12 erudiți musulmani, a adăugat sursa. De asemenea, în termen de şase până la opt luni este planificată o loya jirga, sau o mare adunare, care reunește bătrâni şi reprezentanți din societatea afgană pentru a discuta despre constituție şi structura viitorului guvern.

Legitimitatea guvernului în ochii donatorilor şi investitorilor internaționali va fi crucială. Grupurile umanitare au avertizat asupra unei catastrofe iminente, iar economia, bazată de ani de zile pe milioane de dolari de ajutor extern, este aproape de prăbușire.

Talibanii au aplicat o formă radicală a şariei, sau a legii islamice, în special asupra femeilor, când a guvernat, în perioada 1996-2001. De această dată, mișcarea a încercat să prezinte lumii o faţă mai conciliantă, promițând să protejeze drepturile omului şi să se abţină de la represalii împotriva dușmanilor.

#talibani #afganistan #economie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.