Cinematografia locală prinde viață la Bălți, odată cu debutul actorului Daniel Nideico în „Puterea Dragostei”

Filmul „Puterea Dragostei”, regizat de Ivan Naniev, ajunge la Bălți în zilele de 17, 18 și 19 octombrie 2025, după premiera de la Chișinău care a atras atenția publicului și a criticilor. Printre actorii care au impresionat se numără Daniel Nideico, tânărul de doar 18 ani de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, aflat la primul său rol pe marele ecran, scrie Realitatea.md.

Daniel îl interpretează pe Luca, fratele mirelui Andrei Niciveev, un personaj prins într-un lanț de evenimente dramatice, răpiri, trădări și o scenă intensă în care ajunge să se prăbușească cu mașina într-o prăpastie. Pentru tânărul actor, experiența a fost o adevărată provocare. „A fost foarte dificil această tranziție de la scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” direct la platoul de filmare, când ești zilnic obișnuit să pronunți textul tare, cu intonație, să fii auzit de toată lumea. În film trebuie să fii maximum real și simplu, fără să exagerezi”, spune Daniel Nideico.

Deși este obișnuit cu scena încă din copilărie, filmarea secvențelor de acțiune l-a pus în fața unor situații complet noi. „De obicei, foarte repede memorizez textul, dar prefer să-l recitesc în diferite maniere ca să dau de cea mai bună pentru personaj. Scena mașinii a fost pentru mine cea mai grea, am refilmat-o în două zile total diferite. În ciuda faptului că sunt minor și nu am permis de conducere, momentul a fost foarte sentimental. Aici apreciez și sunt uimit de munca domnului regizor”, a povestit actorul.

Nideico spune că experiența de pe platou i-a schimbat perspectiva asupra jocului actoricesc și i-a oferit o lecție esențială despre naturalețe.„Am învățat ce înseamnă simplitatea și sinceritatea. Am înțeles că este un risc să iei actori tineri lipsiți de experiență în film, dar, folosind o muncă corectă și asumată, aceste roluri pot ieși foarte bune, fiind la același nivel cu alții. Asta bucură și motivează”, a declarat el.

Actorul a vorbit și despre relația apropiată pe care a avut-o cu regizorul Ivan Naniev, care joacă și rolul tatălui său în film. „Chimia a fost însăși cu Ivan Naniev, e tatăl meu în film. Am simțit un exemplu bun pentru mine, vibe-ul a fost extrem de prietenos, dar pus pe lucru”, mărturisește Daniel. „Același exemplu îl am cu Ion Gojan, fratele meu din film. Eram ambii în aceeași ipostază de debutanți, ceea ce însemna o susținere reciprocă între noi. Chiar și acum discutăm foarte des”.

Revenirea filmului „acasă”, pe scena teatrului unde joacă zilnic, îi aduce emoții intense. „Acasă e foarte greu să nu ai emoții, știind că vin ai tăi, cei care vin mereu la spectacole. Abia aștept să văd colegii, părinții, profesorii, spectatorii în sală. Voi urmări cu mare drag și atenție reacțiile lor”, a spus tânărul artist. „Totuși am început cariera cu teatru, o fac deja de circa 7 ani. Sper să fie acest film un start frumos în cariera mea cinematografică, dar dragostea de teatru e prea mare ca să renunț așa de ușor la ea”, a încheiat Nideico.

„Puterea Dragostei” va fi proiectat timp de trei seri la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, într-un eveniment care se anunță la fel de intens, precum povestea thrillerului romantic.

Biletele pot fi achiziționate online de pe site-ul oficial Realitatea Film.

#puterea dragostei #balti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.