Colapsul rublei aruncă Rusia în haos! Economia de război a lui Putin intră într-o spirală inflaționistă periculoasă

Inflația în Rusia a accelerat din nou după colapsul rublei la cele mai scăzute niveluri din primele săptămâni ale războiului, conform datelor publicate miercuri de Rosstat.

Între 26 noiembrie și 2 decembrie, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,5%, iar inflația anuală a ajuns la 9,07%, cel mai mare nivel din februarie 2023. Creșterea bruscă a prețurilor din această săptămână a fost una dintre cele mai mari din ultimii doi ani, fiind depășită doar de prima săptămână din luna iulie, când prețurile au crescut cu 0,77%, ca urmare a unei majorări bruște a tarifelor de către autorități.

Inflația pe luna noiembrie, comparativ cu octombrie, a fost de 1,5%, cel mai mare nivel pentru această lună din ultimii 10 ani, conform lui Egor Susin, directorul executiv al GPB Private Banking. Acest ritm anualizat al inflației indică o creștere de 14,5%.

Analistii de la MMI consideră că „situația inflaționistă este o catastrofă totală”. Cele mai mari creșteri de prețuri se înregistrează în sectoarele alimentare, unde prețurile au crescut cu zeci de procente și continuă să crească. Conform Rosstat, prețul cartofilor a crescut cu 81% de la începutul anului, ceapa cu 40%, varza cu 34%, iar laptele, smântâna și merele cu 17%. Prețul untului, cel mai mare din 2007, a crescut cu 33%, iar carnea de miel cu 22%. Prețul pâinii a depășit 13%.

Și aceasta este doar începutul: deprecierea rublei va duce inevitabil la scumpirea produselor importate și a celor care conțin componente din import, avertizează Natalia Milciakova, analist principal la Freedom Finance. Vor crește prețurile la îmbrăcăminte și încălțăminte, smartphone-uri, electronice de larg consum, dar și la produse alimentare precum legume, fructe, produse de patiserie, sucuri și semifabricate.

Pentru a opri spirala inflaționistă, analiștii MMI consideră că ar putea fi necesar un „șoc” din partea politicii monetare. Banca Centrală ar putea majora rata de bază la 25%, un nivel pe care Vladimir Putin l-a avut la începutul primului său mandat prezidențial în 2000, conform economistului de la Bloomberg Economics, Alexandr Isakov. „Banca Centrală se află într-o dilemă”, explică el. „Fie va majora și mai mult ratele, riscând o recesiune economică, fie va accepta presiunea inflaționistă mai mare.” Isakov crede că Banca Centrală va alege prima opțiune.

După ce a majorat rata de 8 ori consecutiv, Banca Centrală a ajuns la 21%, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani. Totuși, inflația nu a început să încetinească, iar șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a recunoscut miercuri că inflația în acest an „va fi mai mare decât în anul trecut”.

Această inflație este alimentată de „situația de pe piața muncii”, unde există o penurie record de forță de muncă, dar și de sancțiunile economice care afectează „restricțiile de import și oferta de bunuri”, a declarat Nabiullina. Economiștii consultați de Reuters prognozează că la ședința din decembrie, rata dobânzii a Băncii Centrale ar putea fi majorată la 23%, iar participanții la piața interbancară estimează o creștere suplimentară până la 25% în februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #colaps #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.