Colapsul rublei aruncă Rusia în haos! Economia de război a lui Putin intră într-o spirală inflaționistă periculoasă

Inflația în Rusia a accelerat din nou după colapsul rublei la cele mai scăzute niveluri din primele săptămâni ale războiului, conform datelor publicate miercuri de Rosstat.

Între 26 noiembrie și 2 decembrie, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,5%, iar inflația anuală a ajuns la 9,07%, cel mai mare nivel din februarie 2023. Creșterea bruscă a prețurilor din această săptămână a fost una dintre cele mai mari din ultimii doi ani, fiind depășită doar de prima săptămână din luna iulie, când prețurile au crescut cu 0,77%, ca urmare a unei majorări bruște a tarifelor de către autorități.

Inflația pe luna noiembrie, comparativ cu octombrie, a fost de 1,5%, cel mai mare nivel pentru această lună din ultimii 10 ani, conform lui Egor Susin, directorul executiv al GPB Private Banking. Acest ritm anualizat al inflației indică o creștere de 14,5%.

Analistii de la MMI consideră că „situația inflaționistă este o catastrofă totală”. Cele mai mari creșteri de prețuri se înregistrează în sectoarele alimentare, unde prețurile au crescut cu zeci de procente și continuă să crească. Conform Rosstat, prețul cartofilor a crescut cu 81% de la începutul anului, ceapa cu 40%, varza cu 34%, iar laptele, smântâna și merele cu 17%. Prețul untului, cel mai mare din 2007, a crescut cu 33%, iar carnea de miel cu 22%. Prețul pâinii a depășit 13%.

Și aceasta este doar începutul: deprecierea rublei va duce inevitabil la scumpirea produselor importate și a celor care conțin componente din import, avertizează Natalia Milciakova, analist principal la Freedom Finance. Vor crește prețurile la îmbrăcăminte și încălțăminte, smartphone-uri, electronice de larg consum, dar și la produse alimentare precum legume, fructe, produse de patiserie, sucuri și semifabricate.

Pentru a opri spirala inflaționistă, analiștii MMI consideră că ar putea fi necesar un „șoc” din partea politicii monetare. Banca Centrală ar putea majora rata de bază la 25%, un nivel pe care Vladimir Putin l-a avut la începutul primului său mandat prezidențial în 2000, conform economistului de la Bloomberg Economics, Alexandr Isakov. „Banca Centrală se află într-o dilemă”, explică el. „Fie va majora și mai mult ratele, riscând o recesiune economică, fie va accepta presiunea inflaționistă mai mare.” Isakov crede că Banca Centrală va alege prima opțiune.

După ce a majorat rata de 8 ori consecutiv, Banca Centrală a ajuns la 21%, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani. Totuși, inflația nu a început să încetinească, iar șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a recunoscut miercuri că inflația în acest an „va fi mai mare decât în anul trecut”.

Această inflație este alimentată de „situația de pe piața muncii”, unde există o penurie record de forță de muncă, dar și de sancțiunile economice care afectează „restricțiile de import și oferta de bunuri”, a declarat Nabiullina. Economiștii consultați de Reuters prognozează că la ședința din decembrie, rata dobânzii a Băncii Centrale ar putea fi majorată la 23%, iar participanții la piața interbancară estimează o creștere suplimentară până la 25% în februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #colaps #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.