Colapsul rublei aruncă Rusia în haos! Economia de război a lui Putin intră într-o spirală inflaționistă periculoasă

Inflația în Rusia a accelerat din nou după colapsul rublei la cele mai scăzute niveluri din primele săptămâni ale războiului, conform datelor publicate miercuri de Rosstat.

Între 26 noiembrie și 2 decembrie, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,5%, iar inflația anuală a ajuns la 9,07%, cel mai mare nivel din februarie 2023. Creșterea bruscă a prețurilor din această săptămână a fost una dintre cele mai mari din ultimii doi ani, fiind depășită doar de prima săptămână din luna iulie, când prețurile au crescut cu 0,77%, ca urmare a unei majorări bruște a tarifelor de către autorități.

Inflația pe luna noiembrie, comparativ cu octombrie, a fost de 1,5%, cel mai mare nivel pentru această lună din ultimii 10 ani, conform lui Egor Susin, directorul executiv al GPB Private Banking. Acest ritm anualizat al inflației indică o creștere de 14,5%.

Analistii de la MMI consideră că „situația inflaționistă este o catastrofă totală”. Cele mai mari creșteri de prețuri se înregistrează în sectoarele alimentare, unde prețurile au crescut cu zeci de procente și continuă să crească. Conform Rosstat, prețul cartofilor a crescut cu 81% de la începutul anului, ceapa cu 40%, varza cu 34%, iar laptele, smântâna și merele cu 17%. Prețul untului, cel mai mare din 2007, a crescut cu 33%, iar carnea de miel cu 22%. Prețul pâinii a depășit 13%.

Și aceasta este doar începutul: deprecierea rublei va duce inevitabil la scumpirea produselor importate și a celor care conțin componente din import, avertizează Natalia Milciakova, analist principal la Freedom Finance. Vor crește prețurile la îmbrăcăminte și încălțăminte, smartphone-uri, electronice de larg consum, dar și la produse alimentare precum legume, fructe, produse de patiserie, sucuri și semifabricate.

Pentru a opri spirala inflaționistă, analiștii MMI consideră că ar putea fi necesar un „șoc” din partea politicii monetare. Banca Centrală ar putea majora rata de bază la 25%, un nivel pe care Vladimir Putin l-a avut la începutul primului său mandat prezidențial în 2000, conform economistului de la Bloomberg Economics, Alexandr Isakov. „Banca Centrală se află într-o dilemă”, explică el. „Fie va majora și mai mult ratele, riscând o recesiune economică, fie va accepta presiunea inflaționistă mai mare.” Isakov crede că Banca Centrală va alege prima opțiune.

După ce a majorat rata de 8 ori consecutiv, Banca Centrală a ajuns la 21%, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani. Totuși, inflația nu a început să încetinească, iar șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a recunoscut miercuri că inflația în acest an „va fi mai mare decât în anul trecut”.

Această inflație este alimentată de „situația de pe piața muncii”, unde există o penurie record de forță de muncă, dar și de sancțiunile economice care afectează „restricțiile de import și oferta de bunuri”, a declarat Nabiullina. Economiștii consultați de Reuters prognozează că la ședința din decembrie, rata dobânzii a Băncii Centrale ar putea fi majorată la 23%, iar participanții la piața interbancară estimează o creștere suplimentară până la 25% în februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #colaps #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia