Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%
Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a crescut cu 4.5 p.p. față de a doua jumătate a anului 2022, de la 7.4% până la 11.9%, relevă datele studiului IPSOS, realizat în perioada martie – aprilie 2023.
Rezultatele studiului arată o creștere a pieței negre de țigarete în toate regiunile țării. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în regiunea Centru, unde comerțul ilegal cu produse de tutun s-a triplat, ajungând la 10.4%, în Nord a crescut de la 12% la 18.5%, iar în Sud a ajuns la 12.1% în creștere de la 10.1%.

O creștere considerabilă a pieței negre s-a înregistrat în regiunile situate la frontiera cu România, de la 9% la 19.4%. Piața ilicită de produse de tutun a crescut în regiunile din apropierea frontierei cu Ucraina ajungând la 19.1% de la 14.4%.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele cu filtru și fără filtru de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse s-a dublat, ajungând la 6.7%.

Ponderea țigaretelor fără timbru de acciz sau ”illicit whites” a ajuns la 3.3%. Țigaretelor de origine „duty-free” le revin 1.4% . Ponderea țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova („non-domestic duty-paid”) a rămas practic la același nivel – 0.5%.
Prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25,6 lei pentru un pachet, în timp ce prețul mediu al unui pachet de țigarete comercializate legal este de 40,4 lei.

Studiul realizat de IPSOS mai arată că magazinele alimentare rămân principalul canal de achiziționare a produsele ilegale cu o pondere de 67.7%. Totodată, minimarketurile au devenit mai puțin populare pentru comerțul ilegal. În chioșcurile destinate comercializării produselor de tutun ponderea țigaretelor ilicite a crescut de la 2.8% la 6.9%, și în piețe – 7%.

Studiul a fost realizat de către IPSOS, una dintre cele mai mari companii de cercetări de piață din lume în perioada martie – aprilie 2023. Studiul precedent a fost realizat în lunile septembrie – octombrie 2022.

Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre. În total au fost chestionați 1.550 de fumători adulți cu vârsta cuprinsă între 19 și 64 de ani, din zonele rurale și urbane ale țării, cu excepția regiunii transnistrene. Studiul a fost realizat la comanda principalelor companii de tutun internaționale Moldova – JTI și PMI.

#contrabanda #trafic #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.