Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%
Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a crescut cu 4.5 p.p. față de a doua jumătate a anului 2022, de la 7.4% până la 11.9%, relevă datele studiului IPSOS, realizat în perioada martie – aprilie 2023.
Rezultatele studiului arată o creștere a pieței negre de țigarete în toate regiunile țării. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în regiunea Centru, unde comerțul ilegal cu produse de tutun s-a triplat, ajungând la 10.4%, în Nord a crescut de la 12% la 18.5%, iar în Sud a ajuns la 12.1% în creștere de la 10.1%.

O creștere considerabilă a pieței negre s-a înregistrat în regiunile situate la frontiera cu România, de la 9% la 19.4%. Piața ilicită de produse de tutun a crescut în regiunile din apropierea frontierei cu Ucraina ajungând la 19.1% de la 14.4%.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele cu filtru și fără filtru de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse s-a dublat, ajungând la 6.7%.

Ponderea țigaretelor fără timbru de acciz sau ”illicit whites” a ajuns la 3.3%. Țigaretelor de origine „duty-free” le revin 1.4% . Ponderea țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova („non-domestic duty-paid”) a rămas practic la același nivel – 0.5%.
Prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25,6 lei pentru un pachet, în timp ce prețul mediu al unui pachet de țigarete comercializate legal este de 40,4 lei.

Studiul realizat de IPSOS mai arată că magazinele alimentare rămân principalul canal de achiziționare a produsele ilegale cu o pondere de 67.7%. Totodată, minimarketurile au devenit mai puțin populare pentru comerțul ilegal. În chioșcurile destinate comercializării produselor de tutun ponderea țigaretelor ilicite a crescut de la 2.8% la 6.9%, și în piețe – 7%.

Studiul a fost realizat de către IPSOS, una dintre cele mai mari companii de cercetări de piață din lume în perioada martie – aprilie 2023. Studiul precedent a fost realizat în lunile septembrie – octombrie 2022.

Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre. În total au fost chestionați 1.550 de fumători adulți cu vârsta cuprinsă între 19 și 64 de ani, din zonele rurale și urbane ale țării, cu excepția regiunii transnistrene. Studiul a fost realizat la comanda principalelor companii de tutun internaționale Moldova – JTI și PMI.

#contrabanda #trafic #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.