Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%
Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a crescut cu 4.5 p.p. față de a doua jumătate a anului 2022, de la 7.4% până la 11.9%, relevă datele studiului IPSOS, realizat în perioada martie – aprilie 2023.
Rezultatele studiului arată o creștere a pieței negre de țigarete în toate regiunile țării. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în regiunea Centru, unde comerțul ilegal cu produse de tutun s-a triplat, ajungând la 10.4%, în Nord a crescut de la 12% la 18.5%, iar în Sud a ajuns la 12.1% în creștere de la 10.1%.

O creștere considerabilă a pieței negre s-a înregistrat în regiunile situate la frontiera cu România, de la 9% la 19.4%. Piața ilicită de produse de tutun a crescut în regiunile din apropierea frontierei cu Ucraina ajungând la 19.1% de la 14.4%.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele cu filtru și fără filtru de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse s-a dublat, ajungând la 6.7%.

Ponderea țigaretelor fără timbru de acciz sau ”illicit whites” a ajuns la 3.3%. Țigaretelor de origine „duty-free” le revin 1.4% . Ponderea țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova („non-domestic duty-paid”) a rămas practic la același nivel – 0.5%.
Prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25,6 lei pentru un pachet, în timp ce prețul mediu al unui pachet de țigarete comercializate legal este de 40,4 lei.

Studiul realizat de IPSOS mai arată că magazinele alimentare rămân principalul canal de achiziționare a produsele ilegale cu o pondere de 67.7%. Totodată, minimarketurile au devenit mai puțin populare pentru comerțul ilegal. În chioșcurile destinate comercializării produselor de tutun ponderea țigaretelor ilicite a crescut de la 2.8% la 6.9%, și în piețe – 7%.

Studiul a fost realizat de către IPSOS, una dintre cele mai mari companii de cercetări de piață din lume în perioada martie – aprilie 2023. Studiul precedent a fost realizat în lunile septembrie – octombrie 2022.

Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre. În total au fost chestionați 1.550 de fumători adulți cu vârsta cuprinsă între 19 și 64 de ani, din zonele rurale și urbane ale țării, cu excepția regiunii transnistrene. Studiul a fost realizat la comanda principalelor companii de tutun internaționale Moldova – JTI și PMI.

#contrabanda #trafic #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.