Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%
Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a crescut cu 4.5 p.p. față de a doua jumătate a anului 2022, de la 7.4% până la 11.9%, relevă datele studiului IPSOS, realizat în perioada martie – aprilie 2023.
Rezultatele studiului arată o creștere a pieței negre de țigarete în toate regiunile țării. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în regiunea Centru, unde comerțul ilegal cu produse de tutun s-a triplat, ajungând la 10.4%, în Nord a crescut de la 12% la 18.5%, iar în Sud a ajuns la 12.1% în creștere de la 10.1%.

O creștere considerabilă a pieței negre s-a înregistrat în regiunile situate la frontiera cu România, de la 9% la 19.4%. Piața ilicită de produse de tutun a crescut în regiunile din apropierea frontierei cu Ucraina ajungând la 19.1% de la 14.4%.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele cu filtru și fără filtru de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse s-a dublat, ajungând la 6.7%.

Ponderea țigaretelor fără timbru de acciz sau ”illicit whites” a ajuns la 3.3%. Țigaretelor de origine „duty-free” le revin 1.4% . Ponderea țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova („non-domestic duty-paid”) a rămas practic la același nivel – 0.5%.
Prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25,6 lei pentru un pachet, în timp ce prețul mediu al unui pachet de țigarete comercializate legal este de 40,4 lei.

Studiul realizat de IPSOS mai arată că magazinele alimentare rămân principalul canal de achiziționare a produsele ilegale cu o pondere de 67.7%. Totodată, minimarketurile au devenit mai puțin populare pentru comerțul ilegal. În chioșcurile destinate comercializării produselor de tutun ponderea țigaretelor ilicite a crescut de la 2.8% la 6.9%, și în piețe – 7%.

Studiul a fost realizat de către IPSOS, una dintre cele mai mari companii de cercetări de piață din lume în perioada martie – aprilie 2023. Studiul precedent a fost realizat în lunile septembrie – octombrie 2022.

Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre. În total au fost chestionați 1.550 de fumători adulți cu vârsta cuprinsă între 19 și 64 de ani, din zonele rurale și urbane ale țării, cu excepția regiunii transnistrene. Studiul a fost realizat la comanda principalelor companii de tutun internaționale Moldova – JTI și PMI.

#contrabanda #trafic #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.