Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova crește cu 4,5 p.p. până la 11,9%
Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a crescut cu 4.5 p.p. față de a doua jumătate a anului 2022, de la 7.4% până la 11.9%, relevă datele studiului IPSOS, realizat în perioada martie – aprilie 2023.
Rezultatele studiului arată o creștere a pieței negre de țigarete în toate regiunile țării. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în regiunea Centru, unde comerțul ilegal cu produse de tutun s-a triplat, ajungând la 10.4%, în Nord a crescut de la 12% la 18.5%, iar în Sud a ajuns la 12.1% în creștere de la 10.1%.

O creștere considerabilă a pieței negre s-a înregistrat în regiunile situate la frontiera cu România, de la 9% la 19.4%. Piața ilicită de produse de tutun a crescut în regiunile din apropierea frontierei cu Ucraina ajungând la 19.1% de la 14.4%.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele cu filtru și fără filtru de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse s-a dublat, ajungând la 6.7%.

Ponderea țigaretelor fără timbru de acciz sau ”illicit whites” a ajuns la 3.3%. Țigaretelor de origine „duty-free” le revin 1.4% . Ponderea țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova („non-domestic duty-paid”) a rămas practic la același nivel – 0.5%.
Prețul mediu de achiziționare a țigaretelor ilicite este de 25,6 lei pentru un pachet, în timp ce prețul mediu al unui pachet de țigarete comercializate legal este de 40,4 lei.

Studiul realizat de IPSOS mai arată că magazinele alimentare rămân principalul canal de achiziționare a produsele ilegale cu o pondere de 67.7%. Totodată, minimarketurile au devenit mai puțin populare pentru comerțul ilegal. În chioșcurile destinate comercializării produselor de tutun ponderea țigaretelor ilicite a crescut de la 2.8% la 6.9%, și în piețe – 7%.

Studiul a fost realizat de către IPSOS, una dintre cele mai mari companii de cercetări de piață din lume în perioada martie – aprilie 2023. Studiul precedent a fost realizat în lunile septembrie – octombrie 2022.

Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre. În total au fost chestionați 1.550 de fumători adulți cu vârsta cuprinsă între 19 și 64 de ani, din zonele rurale și urbane ale țării, cu excepția regiunii transnistrene. Studiul a fost realizat la comanda principalelor companii de tutun internaționale Moldova – JTI și PMI.

#contrabanda #trafic #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.