Comerțul moldovenesc „duduie”. În România vindem, iar din Rusia cumpărăm

Exporturile de mărfuri în 11 luni ale anului 2021 au avut o valoare de 2,8 miliarde USD, cu 25,4% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-noiembrie 2021 au constituit 2170,0 milioane dolari SUA (77,0% din total exporturi), fiind în creștere cu 25,7% față de perioada similară din anul 2020, care a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 19,7%. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-noiembrie 2021 s-au cifrat la 649,5 milioane dolari SUA (23,0% din total exporturi), sau cu 24,3% mai mult, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Această creștere a influențat majorarea pe total exporturi, cu 5,7%.

În ianuarie-noiembrie 2021 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (26,7% din total exporturi), Turcia (9,7%), Federația Rusă (8,9%), Germania (8,2%), Italia (7,8%), Elveția (3,6%), Polonia (3,5%), Ucraina (3,0%), Republica Cehă (2,6%), Bulgaria (2,3%), Belarus (2,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2,0%), Spania (1,6%), Ungaria (1,4%), Grecia (1,3%), Olanda (1,2%), Statele Unite ale Americii și Franța (câte 1,0%) și Liban (0,9%).

În ceea ce privește importurile, în 11 luni ale anului 2021 au însumat 6,4 miliarde USD, cu 32,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

În ianuarie-noiembrie 2021, În topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: Federația Rusă (14,0% din total importuri), România (11,8%), China (11,6%), Ucraina (9,4%), Germania (7,7%), Turcia (7,5%), Italia (6,3%), Polonia (3,7%), Franța (2,4%), Belarus (2,0%), Ungaria (1,7%), Republica Cehă (1,6%), Statele Unite ale Americii (1,5%), Austria (1,4%), Spania (1,3%), Bulgaria (1,1%), Olanda (1,0%), Japonia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (câte 0,9%).

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-noiembrie 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 3600,1 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 3), sau cu 1000,3 milioane dolari SUA (+38,5%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.