Comisia Europeană propune prelungirea acordurilor privind transportul rutier cu Ucraina şi Moldova

05 Mart. 2024, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2024, 17:36 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană a transmis Consiliului UE, propunerile care includ actualizări ale acordului cu Ucraina pentru a îmbunătăţi punerea în practică şi asigurarea respectării acestuia şi menţine, în acelaşi timp, obiectivele şi domeniul său de aplicare. De asemenea, CE propune prelungirea acordului privind transportul rutier şi pentru Moldova. Acordurile oferă drepturi de transport bilaterale transportatorilor ucraineni, moldoveni şi din Uniunea Europeană pentru teritoriile celeilalte părţi.

Acordurile iniţiale au fost semnate în iunie 2022 şi ulterior prelungite până la sfârşitul lunii iunie 2024, mai arată comunicatul de presă al Executivului european. Acestea acordă drepturi de transport bilaterale transportatorilor ucraineni, moldoveni şi din UE pentru teritoriile celeilalte părţi. Având în vedere perturbarea sau închiderea rutelor de transport tradiţionale din regiune din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi a indisponibilităţii Mării Negre ca rută comercială tradiţională pentru cele două ţări, prelungirea până cel puţin la sfârşitul anului 2025 va contribui la securizarea lanţurilor de aprovizionare.

Pe baza schimburilor cu statele membre, cu Ucraina şi cu părţile interesate, Comisia a ţinut seama de lecţiile învăţate din punerea în aplicare a actualului acord privind transporturile dintre UE şi Ucraina. Deşi domeniul de aplicare al acordului va rămâne acelaşi, Comisia propune actualizări pentru a facilita punerea sa în aplicare şi asigurarea respectării acestuia de către statele membre. În special, propunerea:

– să facă obligatorie deţinerea de documente care să ateste că un operator de transport este autorizat în mod corespunzător să efectueze transporturi internaţionale şi că transportul este efectuat în temeiul acordului;

– să impună obligativitatea deţinerii unor documente specifice care să ateste că o operaţiune fără încărcătură este direct legată de o operaţiune de tranzit sau de o operaţiune bilaterală, astfel cum se prevede în acord;

– consolidarea respectării de către operatorii de transport rutier de mărfuri a obligaţiilor referitoare la operaţiunile autorizate în temeiul acordului, combaterea fraudei sau a falsificării documentelor conducătorului auto şi a încălcărilor normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră: astfel de infracţiuni pot conduce la retragerea permisului;

– se adaugă o nouă clauză de salvgardare: în cazul în care piaţa naţională a transportului rutier dintr-o anumită zonă geografică constată o perturbare majoră care poate fi atribuită acordului, acordul ar putea fi suspendat în zona geografică respectivă.

Aceste măsuri vor consolida punerea în aplicare a acordului, fără a compromite beneficiile reciproce. Acordul a fost pozitiv atât pentru UE, cât şi pentru Ucraina, permiţând o creştere puternică a exporturilor lor către pieţele celeilalte părţi. Acordul cu Ucraina, precum şi cel cu Moldova, au fost, de asemenea, esenţiale pentru sprijinirea culoarelor de solidaritate.

Propunerile sunt acum la Consiliul UE, care trebuie să acorde Comisiei Europeneun mandat de negociere cu Ucraina şi Moldova. După ce Consiliul UE va acorda Comisiei Europene aceste mandate, CE va colabora în mod oficial cu ţările partenere în vederea obţinerii acordului acestora.

Acordurile privind transportul rutier sprijină culoarele de solidaritate UE-Ucraina, care au fost instituite ca alternative la rutele maritime de la Marea Neagră atunci când porturile Ucrainei au fost blocate de Rusia. Acestea au permis camioanelor suplimentare să transporte bunuri vitale în Ucraina, cum ar fi combustibilul şi ajutorul umanitar, ajutând în acelaşi timp mărfurile ucrainene, cum ar fi cerealele, minereurile, oţelul şi produsele conexe, să ajungă în UE şi în restul lumii, mai indică sursa citată.

Exporturile rutiere ale Ucrainei către UE au crescut semnificativ de la intrarea în vigoare a acordului, cu aproximativ două treimi în ceea ce priveşte volumul transportat şi cu aproximativ o treime în ceea ce priveşte valoarea. În termeni absoluţi, peste 300,000 de tone suplimentare de mărfuri au fost exportate către UE în fiecare lună după încheierea acordului.

Volumul importurilor ucrainene din UE a crescut cu o cantitate similară, şi anume cu aproximativ 300.000 de tone pe lună. Cu toate acestea, valoarea importurilor ucrainene a crescut de aproape trei ori mai rapid decât exporturile ucrainene, cu o creştere de peste 700 de milioane euro pe lună pentru importurile ucrainene, comparativ cu 250 de milioane euro pentru exporturi.

În cadrul ultimei reuniuni a Platformei comune de coordonare a culoarelor de solidaritate, toate părţile au salutat restabilirea comerţului prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră, reamintind, în acelaşi timp, că culoarele de solidaritate rămân esenţiale ca alternativă viabilă, inclusiv pe termen lung. Aceste coridoare pentru import şi export contribuie la consolidarea relaţiei economice dintre UE şi Ucraina, conform sursei menţionate.

Acordul cu Moldova a crescut substanţial exporturile rutiere din Moldova către UE, în beneficiul ambelor economii. Exporturile rutiere din Moldova către UE au crescut cu 27 % în al treilea trimestru al anului 2022 şi cu 35 % faţă de 2022 în al treilea trimestru al anului 2023. Exporturile UE pe cale rutieră către Moldova au crescut cu 30 % ca valoare între al treilea trimestru al anului 2021 şi aceeaşi perioadă din 2022, înainte de a se stabiliza în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!