Comisia Europeană va lansa un plan pentru ca UE să facă față la creșterile mari de prețuri la energie

Comisia Europeană va produce o „trusă de unelte” cu măsuri pe care statele membre UE le pot folosi pentru a gestiona creșterea prețurilor la energie fără a încălca regulile pieței europene de energie, potrivit comisarului european pentru Energie, transmite Reuters.

Prețurile la energie în Europa au crescut vertiginos în acest an în unele țări precum Spania, urcând până la de trei ori mai mult, în principal alimentate de prețul mai mare la gazele naturale folosite pentru generarea de curent și căldură, pe lângă producția scăzută de energie regenerabilă și costurile mai mari per emisii de carbon la nivelul UE.

Comisarul european pe Energie, Kadri Simson, a spus că Bruxelles-ul va produce un ghid pentru a ajuta țările în gestionarea creșterilor de prețuri din săptămânile următoare.

„Am propus astăzi miniștrilor să compună o trusă de unelte mai structurată, despre care credem că va fi folositoare tuturor statelor membre pentru a gestiona situația actuală”, a spus Simson miercuri, după întâlnirea miniștrilor de Energie din statele membre UE.

Trusa de unelte va ajuta guvernele să navigheze opțiuni pentru a răspunde rapid la creșterile bruște de prețuri în cadrul legislației UE, spune Simson, adăugând că țările pot ajusta taxa pe valoare adăugată (TVA) și accizele sau pot folosi sprijinul direct pentru a apăra consumatorii de costurile ridicate.

Prețurile europene de referință au crescut cu mai mult de 250% din ianuarie, vârfurile fiind atinse în contextul în care economiile de la nivel global s-au redeschis după restricțiile Covid-19, fiind o cerere mare în Asia, astfel punând presiune pe stocurile din Europa. Acest lucru a făcut valuri prin industriile dependente de gaze, care includ tot, de la generare de energie la producători de dioxid de carbon folosit în sectorul alimentar.

Spania a condus apelurile pentru ca UE să organizeze un răspuns mai coordonat la creșterile de prețuri. Luni, Spania a cerut Comisiei să ofere opțiuni pentru cum ar trebui ca țările UE să răspundă și a sugerat reformarea pieței de electricitate a blocului comunitar.

Simson spune că modelul pieței europene de energie electrică nu a contribuit la creșterile de prețuri, și că prețul la curentul tranzacționat pe piața angro a reprezentant doar o treime din factura consumatorilor, taxele și alți factori reprezentând restul.

Apeluri pentru un răspuns coordonat

Spania, Italia, Grecia și alte state plănuiesc deja măsuri la nivel național, de la subvenții la plafonarea prețurilor, țintind să apere cetățenii de costurile ridicate, în contextul în care economiile se recuperează de pe urma pandemiei de Covid-19.

Germania a precizat că nu vede necesară o intervenție a guvernului pentru a contracara prețurile mai mari la gaze.

Îngrijorările privind costurile mai mari la energie ar putea încuraja oponenții planului întocmit de Comisie să lanseze o nouă piață de carbon pentru sectorul construcțiilor și transporturilor, o acțiune despre care unele state membre UE și unii legiuitori au avertizat că va scumpi facturile consumatorilor.

Analiștii au spus că prețurile în creștere la gaze și nu prețul pe care companiile europene îl plătesc pentru permisele care acoperă emisiile de dioxid de carbon erau în principal responsabile de creșterea costurilor la electricitate.

Bruxelles-ul a spus că prețurile mai mari ar trebui să încurajeze statele să-și grăbească ritmul tranziției dinspre combustibilii fosili.

„Trebuie să facem pași decisivi în direcția cea bună prin folosirea resurselor noastre locale disponibile – avem nevoie de o descreștere a dependenței noastre de combustibili fosili”, spune ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, care a condus ședința miniștrilor de miercuri.

Ministrul astriac pentru climă și energie, Leonore Gewessler, a spus că o tranziție mai rapidă către energie regenerabilă ar face UE mai „rezistentă la fluctuațiile de preț pe termen lung”.

În fostul stat UE, Marea Britanie, oficialii au spus că creșterea prețurilor la gaze va forța mai mulți furnizori de energie să dea faliment și că industria trebuie să se pregătească pentru o suferință prelungită. Câțiva furnizori de energie deja au intrat în faliment.

#Energie #preturi #plan #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.