Comitetul de coordonare al Proiectului Twinning s-a întrunit într-o nouă reuniune de lucru

Comitetul de Coordonare al Proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionarii riscurilor în sectorul financiar al Republicii Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, s-a reunit în cea de-a patra ședință la Chișinău pentru a discuta rezultatele obținute, precum și progresele de viitor.

Astfel, a fost analizat și examinat raportul de activitate pentru perioada iunie – august 2022 și planul de lucru pentru următoarea etapă (16 septembrie 2022 – 17 martie 2023).

Participanții au subliniat pasul important atins prin elaborarea și agrearea Planului de acțiuni cu privire la condițiile necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), precum și progresele înregistrate pe linia consolidării cadrului macroprudențial pentru a face față riscurilor sistemice.

Liderul de proiect din partea Consorțiului de implementare, Maria Elena Georgescu, a apreciat progresele înregistrate de către ambele instituții beneficiare – Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), precum și implicarea activă a personalului acestora în cadrul proiectului Twinning.

În calitatea sa de lider de proiect din partea statului beneficiar, viceguvernatorul BNM, Tatiana Ivanicichina, și președintele CNPF, Cornelia Cozlovschi, au mulțumit pentru sprijinul acordat. Oficialii au reiterat angajamentul BNM și CNPF pentru implementarea reformelor necesare în scopul alinierii cadrului de reglementare și supraveghere financiară la standardele Uniunii Europene, precum și pentru atingerea unei creșteri economice durabile pe termen lung.

La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor beneficiare ale proiectului Twinning – BNM și CNPF, ai Consorțiului de implementare format din Banca Națională a României, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România, ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova împreună cu consilierul UE de rang înalt în domeniul serviciilor financiare.

Proiectul Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat la începutul anului curent pentru o perioadă de doi ani.

Notă:

Twinning este un instrument al UE de cooperare instituțională între autoritățile statelor membre ale UE și autoritățile țărilor beneficiare. Proiectele Twinning urmăresc scopul de a dezvolta capacitățile instituționale ale autorităților beneficiare. În cadrul acestor proiecte, experți din sectorul public din UE sunt detașați pentru a oferi asistență autorităților beneficiare în vederea atingerii unor obiective specifice. Mai multe informații privind instrumentul de asistență Twinning sunt disponibile pe pagina web a Comisiei Europene.

Anterior, în perioada 2015-2017, BNM a beneficiat de un proiect Twinning pentru consolidarea capacității sale în domeniul reglementării și supravegherii bancare în contextul cerințelor UE, iar CNPF a beneficiat de un proiect Twinning pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților sale operaționale și instituționale în domeniul reglementării și supravegherii prudențiale a pieței de capital, a fondurilor de investiții, a companiilor de asigurări, a asociațiilor de economii și împrumut și a fondurilor de pensii.

#twinbing #proiect #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.