Comitetul executiv al BNM a decis majorarea ratei de bază, până la 4,65 % anual. Decizia, în vigoare

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis cu vot unanim majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale până la 4,65 la sută anual. Decizia Comitetul executiv al BNM va intra în vigoare pe data de 6 septembrie 2021.

Totodată, se vor mări cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii rămâne neschimbată.

Decizia BNM a fost luată considerând presiunile inflaționiste atât din partea ofertei și a cererii agregate, cât și a riscurilor și incertitudinilor cauzate de evoluția situației pandemice.

Comitetul executiv a concluzionat că prevalează riscul unui caracter persistent al procesului inflaționist pentru prima jumătate a orizontului de prognoză.

Conform estimărilor, presiunile inflaționiste din partea cererii vor continua și în perioada următoare fiind susținute de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc) și creșterea volumului creditelor de consum și celor ipotecare în contextul condițiilor monetare stimulative care susțin consumul în detrimentul economisirii.

Astfel, decizia BNM are scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de accelerarea cererii agregate interne alimentate de creșterea consumului și de a tempera efectele de runda a doua ale șocurilor de ofertă, pe fundalul majorării prețurilor internaționale și inflației importate.

Banca Națională va monitoriza cu precauție și în continuare riscurile externe și interne asociate procesului inflaționist și evoluțiile economiei globale și naționale și, la momentul oportun, va adopta măsurile necesare de politică monetară.

#Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.