Compania rusească Lukoil vrea să angajeze muncitori din Uzbekistan pentru a acoperi deficitul de personal

Compania petrolieră rusească Lukoil a semnat un acord cu autorităţile din Uzbekistan pentru a angaja muncitori din ţara central asiatică pe bază de contract de muncă cu caracter temporar, un semn că deficitul de personal forţează companiile ruseşti să recruteze angajaţi de peste hotare, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Acordul, anunţat de Ministerul Muncii din Uzbekistan, vine într-un moment în care cetăţenii din ţările Asiei Centrale care trăiesc în Rusia sunt urmăriţi îndeaproape, după atacul terorist de luna trecută de la o sală de concerte de la Moscova, în care cel puţin 144 de persoane şi-au pierdut viaţa.

Ministerul Muncii din Uzbekistan a precizat că semnat “o foaie de drum şi un acord cu privire la angajarea organizată în câmpul muncii a cetăţenilor din Uzbekistan pentru ca aceştia să poată efectua muncă în regim temporar” pentru Lukoil în Rusia.

Solicitanţii trebuie să vorbească limba rusă, să aibă calificările necesare şi să îndeplinească “alte cerinţe medicale şi de muncă”. Ministerul nu a precizat ce număr de muncitori din Uzbekistan ar putea fi trimis în Rusia.

Lukoil, al doilea mare producător de petrol din Rusia, are o vastă reţea de benzinării precum şi facilităţi de producţie în Vestul Siberiei şi alte părţi din Rusia. De asemenea, compania rusească este implicată în producţia de gaze în Uzbekistan.

Deficitul de personal din Rusia a fost agravat de recrutările militare pentru războiul din Ucraina precum şi de faptul că sute de mii de ruşi au fugit din ţară după luna februarie 2022, când a început invazia din Ucraina. Rata şomajului în Rusia a atins un minim istoric de 2,8% în luna februarie 2024.

Populaţia activă din Rusia a scăzut în special în zona arctică şi în regiunile din extremul orient, unde este concentrată o mare parte din producţia de petrol şi gaze.

Forţa de muncă din Rusia include mai multe milioane de emigranţi din ţările musulmane din Asia Centrală, care anterior făceau parte din fosta URSS.

Săptămâna trecută însă, autorităţile din Tadjikistan au anunţat că au sesizat o creştere a numărului de muncitori emigranţi care s-au întors acasă, unii dintre ei declarând că se tem de represalii după atentatul de la sala de concerte. Kârgâzstanul, o altă ţară din Asia Centrală, şi-a sfătuit cetăţenii săptămâna trecută să amâne orice călătorii care nu sunt urgente în Rusia.

În România, Lukoil deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #muncitori #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.