Companiile aeriene „enigmă” care vor zbura de la Chișinău! La Tel Aviv și Baku și un charter în Antalya

Aeroportul din Chișinău anunță că din 8 august trei companii aeriene noi vor zbura de la Chișinău. Este vorba de o cursă charter spre Antalya până la 1 noiembrie și spre Tel Aviv și Baku.

Southwind Airlines, din 08 august, 2023 până la 01 noiembrie, 2023, va opera curse charter de pe Aeroportul Internațional Chișinău spre Antalya. Conexiunea cu Antalya este una dintre cele mai populare destinații printre călătorii din regiunea noastră și un simbol al vacanțelor all-inclusive. Aeroportul din Antalya are legătură directă cu mai mult de 140 aeroporturi – și pe această direcție se formează conexiuni comode și prin alte puncte intermediare.

Israir ישראייר, va opera zboruri directe regulate de pe aeroportul nostru spre Tel Aviv din 29 octombrie, 2023, în fiecare zi de luni, miercuri, joi și duminică. O destinație plină de contraste, ce atrage anual peste trei milioane de turisti, un oras plin de viata, modern, cosmopolit ce ofera numeroase distractii.

Azerbaijan Airlines – AZAL, va opera zboruri directe regulate spre Baku, Heydar Aliyev airport, din 15 septembrie, 2023, în fiecare zi de luni și vineri. Dacă îți dorești și tu o călătorie spre una dintre cele mai frumoase destinații turistice din regiunea Caucazului, spre un oraș vibrant, cu o istorie bogată și o arhitectură impresionantă, care oferă o varietate de atracții turistice, te invităm să vizitezi pagina web a companiei pentru a rezerva un bilet.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #zboruri #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei anunță deblocarea a peste 109 MW din capacitatea rețelei electrice pentru noi investiții în energie regenerabilă, după introducerea garanțiilor financiare obligatorii la eliberarea avizelor de racordare pentru centrale mai mari de 200 kW. Măsura a dus la returnarea a 30 de avize nevalorificate, eliberate anterior producătorilor care nu au mai construit parcurile promise.

Noile garanții se rambursează doar dacă proiectul intră în funcțiune la timp; altfel, suma rămâne la operatorii de sistem și se reinvestește în modernizarea rețelei. Sunt scutiți de garanție doar câștigătorii licitațiilor de energie verde și comunitățile energetice.

Perioada de tranziție a permis titularilor vechi să renunțe fără amendă până la 30 iunie 2025. În urma retragerilor, Moldelectrica a recuperat două avize însumând 64,09 MW, Premier Energy Distribution – 16 avize totalizând 36,6 MW, iar RED Nord – 12 avize de 8,55 MW.

„Vrem să sprijinim investitori serioși și să eliberăm rapid capacitate pentru proiecte verzi care chiar se construiesc”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a reamintit că, până în februarie, Moldelectrica emisese avize totalizând circa 1 500 MW, dar mai puțin de 10 % se materializează anual.

Capacitatea fotovoltaică și eoliană instalată în Moldova a urcat de opt ori în ultimii cinci ani, atingând 689 MW în mai. Ținta guvernamentală este ca energia regenerabilă să ajungă la o cotă de 30 % din consumul electric și 27 % din consumul total de energie până în 2030; anul trecut ponderea era 16,7 %, iar Ministerul estimează un salt la 27 % în 2025.

După recenta licitație de 165 MW pentru parcuri mari, autoritățile pregătesc în toamnă o nouă rundă pentru circa 173 MW eolian, inclusiv sisteme de stocare de minimum 22 MW, menită să consolideze securitatea energetică și să atragă investiții private suplimentare.