Companiile europene de canabis își îndreaptă privirea spre Wall Street în așteptarea reformelor pro-canabis în SUA

Companiile europene de canabis vor să se listeze la bursă, în condiţiile în care SUA iau în considerare norme mai permisive

Grow Group, un distribuitor de canabis medical cu sediul la Londra, plănuieşte o ofertă publică iniţială (IPO) pe bursa Nasdaq în primul trimestru al anului 2025, vizând o evaluare de peste 100 de milioane de lire sterline, potrivit Financial Times.

Directorul executiv Benjamin Langley a declarat pentru Financial Times că a existat o perioadă de „şase până la nouă luni în care banii pentru canabis au fost aproape complet închişi … din cauza sentimentului global negativ”.

Cu toate acestea, piaţa dă semne de îmbunătăţire. „Ceea ce vedem acum este o relaxare, astfel încât oamenii îşi mobilizează fondurile şi cu siguranţă există din nou bani în acest spaţiu”, în special din capitalul de risc, a spus el.

Compania ar alege Nasdaq mai degrabă decât Bursa de Valori din Londra (LSE) pentru un IPO, a adăugat el, deoarece s-ar aştepta la o evaluare mai mare acolo.

Somai Pharmaceuticals, cu sediul la Lisabona, care este implicată în extracţia, dezvoltarea şi distribuţia de produse medicale pe bază de canabis, doreşte o evaluare „rezonabilă” de 250 de milioane de euro în cadrul unui IPO Nasdaq, cu o listare secundară la Bursa de Valori din Toronto sau la LSE, a declarat directorul general Michael Sassano.

Wellford Medical, un producător şi distribuitor londonez de canabis medicinal în Regatul Unit şi Germania, este un alt start-up care ia în considerare Nasdaq. „Dacă SUA reclasifică, cuplată cu schimbarea legislativă din Germania, ar putea fi momentul perfect pentru noi şi pentru investitori”, a declarat co-fondatorul Joshua Roberts.

Agenţia americană Antidrog (DEA) a publicat în luna mai un aviz de propunere de reglementare, anunţându-şi intenţia de a elimina canabisul de pe lista celor mai periculoase droguri şi de a recunoaşte utilizarea sa medicală. În prezent, drogul este interzis la nivel federal, dar este legal pentru uz recreativ în 24 de state şi pentru uz medical în 38 de state.

În cazul în care este reclasificat de DEA, acest lucru ar putea reduce impozitele pe afacerile de canabis legale la nivel de stat – unde rata efectivă a impozitului este adesea de 70 % sau mai mult – pe cea mai mare piaţă de canabis din lume. De asemenea, este posibil ca cercetarea clinică în domeniul marijuanei să devină mai uşor de efectuat dacă aceasta este reclasificată.

În Germania, cea mai mare piaţă de canabis medicinal din Europa, posesia de canabis şi cultivarea la domiciliu la scară mică au fost dezincriminate în aprilie. De asemenea, canabisul a fost scos de pe lista naţională a stupefiantelor. Cannabisul medicinal este permis din 2017.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.