Companiile, sufocate de rambursarea TVA la importul utilajelor

Procedurile de recuperare a TVA la importul de utilaje pentru producție sunt prea complexe și descurajante pentru micul business

Cadrul normativ actual nu prevede un mecanism de rambursare a TVA-ului la importul de utilaje de producție pentru agenții economici care nu sunt plătitori de TVA. Acest lucru constituie un impediment pentru dezvoltarea afacerilor mici și micro, sunt de părere reprezentanții comunității de afaceri din Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, femeile antreprenoare, în special micile producătoare locale și femeile proprietare de afaceri din mediul rural, mai frecvent gestionează întreprinderi micro – în proporție de 79,4%. O mare parte dintre acestea sunt agenți economici neplătitori de TVA.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2023 conține un șir de măsuri pentru stimularea dezvoltării economice. Nu și un mecanism de stimulare a investițiilor în tehnologie și echipamente de producție.

În acest context, este necesar să fie identificat un mecanism lucrativ cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul livrărilor efectuate pe teritoriul țării a activelor materiale pe termen lung, utilizate la fabricarea produselor, prestarea serviciilor și/sau la executarea lucrărilor destinate includerii în capitalul statutar (social) și ulterior transpus în regulamentul, care ar determina modul de aplicare a facilităților fiscale pentru agenții economici neplătitori de TVA.

La ședința Grupului de Lucru au fost discutate și provocările curente ale micului business ca nevoia de instrumente accesibile de creditare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, în special în perioade de criză, precum și dezvoltarea unor programe de suport al afacerilor micro și mici conduse de femei, inclusiv în agricultură, care să permită achiziționarea utilajelor și echipamentelor de producție de înaltă performanță. Totodată, în cadrul întâlnirii, a fost menționată necesitatea creării unei baze de date a companiilor care au primit sprijin financiar din diverse programe guvernamentale și din partea donatorilor pentru a evita dubla finanțare a proiectelor investiționale.

În aceeași ordine de idei, a fost menționat faptul că lipsește o lege de reglementare a activităților economice de meșteșugărit și artizanat, precum și a producătorilor casnici, care, sunt în mare parte femei din spațiile rurale și care reprezintă un potențial economic nevalorificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.