Companiile, sufocate de rambursarea TVA la importul utilajelor

Procedurile de recuperare a TVA la importul de utilaje pentru producție sunt prea complexe și descurajante pentru micul business

Cadrul normativ actual nu prevede un mecanism de rambursare a TVA-ului la importul de utilaje de producție pentru agenții economici care nu sunt plătitori de TVA. Acest lucru constituie un impediment pentru dezvoltarea afacerilor mici și micro, sunt de părere reprezentanții comunității de afaceri din Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, femeile antreprenoare, în special micile producătoare locale și femeile proprietare de afaceri din mediul rural, mai frecvent gestionează întreprinderi micro – în proporție de 79,4%. O mare parte dintre acestea sunt agenți economici neplătitori de TVA.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2023 conține un șir de măsuri pentru stimularea dezvoltării economice. Nu și un mecanism de stimulare a investițiilor în tehnologie și echipamente de producție.

În acest context, este necesar să fie identificat un mecanism lucrativ cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul livrărilor efectuate pe teritoriul țării a activelor materiale pe termen lung, utilizate la fabricarea produselor, prestarea serviciilor și/sau la executarea lucrărilor destinate includerii în capitalul statutar (social) și ulterior transpus în regulamentul, care ar determina modul de aplicare a facilităților fiscale pentru agenții economici neplătitori de TVA.

La ședința Grupului de Lucru au fost discutate și provocările curente ale micului business ca nevoia de instrumente accesibile de creditare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, în special în perioade de criză, precum și dezvoltarea unor programe de suport al afacerilor micro și mici conduse de femei, inclusiv în agricultură, care să permită achiziționarea utilajelor și echipamentelor de producție de înaltă performanță. Totodată, în cadrul întâlnirii, a fost menționată necesitatea creării unei baze de date a companiilor care au primit sprijin financiar din diverse programe guvernamentale și din partea donatorilor pentru a evita dubla finanțare a proiectelor investiționale.

În aceeași ordine de idei, a fost menționat faptul că lipsește o lege de reglementare a activităților economice de meșteșugărit și artizanat, precum și a producătorilor casnici, care, sunt în mare parte femei din spațiile rurale și care reprezintă un potențial economic nevalorificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un scandal de proporții zguduie divizia din Azerbaidjan a companiei Bolt, care are afaceri și în Republica Moldova, după ce mai mulți proprietari de parcuri auto și șoferi au trimis plângeri directe la sediul central din Tallinn, acuzând conducerea locală de corupție sistemică, mită și abuz de putere. Cazul a explodat în spațiul public, iar presa din regiune relatează pe larg despre schemele ilegale care ar fi funcționat în biroul din Baku.

În urma sesizărilor, compania a inițiat un audit intern al proceselor financiare și manageriale. Verificările s-au soldat cu demiterea șefului biroului local, Naim Azizov, precum și a mai multor angajați. Deși compania vorbește despre „schimbări de conducere” în contextul politicilor de conformitate, reclamanții susțin că în spatele deciziei se află un mecanism bine pus la punct de percepere a mitei.

Potrivit acuzațiilor, șoferii ar fi fost blocați pe platformă sub diferite pretexte, iar atunci când solicitau explicații, cererile le erau ignorate. Ulterior, apărea un intermediar care oferea „rezolvarea” problemei contra unor sume de 200–300 de manați, iar după plată conturile erau deblocate imediat. Situații similare ar fi avut loc și în procesul de actualizare a documentelor, unde presupuse „erori” dispăreau doar după achitarea unor sume consistente.

Reclamanții mai susțin că și programul de publicitate al companiei ar fi fost manipulat. Oficial, campaniile erau anunțate ca fiind suspendate, însă parcurile auto care achitau 500 de manați continuau să beneficieze de bonusuri. În unele cazuri, chiar și acolo unde brandingul era interzis, anumite persoane ar fi putut ocoli restricțiile contra cost. Accesul la cele mai profitabile categorii de curse, inclusiv comenzile din aeroport, ar fi fost oferit doar unor parcuri auto „selectate”, în timp ce altele erau blocate fără explicații, deși aveau un istoric financiar fără probleme.

Situația ar fi devenit și mai tensionată după ce informațiile despre plângeri au devenit publice. Unii dintre cei care au sesizat conducerea din Estonia afirmă că au fost contactați telefonic și li s-ar fi cerut să-și retragă reclamațiile. Inițial, zeci de persoane ar fi susținut demersul, însă ulterior mulți și-au schimbat poziția, ceea ce a alimentat suspiciunile privind posibile presiuni. Un proprietar de parc auto susține că deține înregistrări video și audio, precum și documente care ar demonstra circuitul banilor în cadrul schemei legate de publicitate și este pregătit să le prezinte inclusiv conducerii centrale.

În reacția oficială, Bolt a declarat că tratează cu maximă seriozitate orice informație privind încălcări ale politicilor interne și aplică o politică de toleranță zero față de abateri. Compania a subliniat că schimbările de conducere nu afectează operațiunile și a încurajat șoferii și partenerii să utilizeze canalele oficiale pentru raportarea problemelor.

Presa mai subliniază că scandalul reprezintă o lovitură de imagine pentru una dintre cele mai mari platforme europene de mobilitate și scoate în evidență riscurile care pot apărea la nivel local, chiar și în cadrul unor companii cu standarde corporative ridicate.