Companiile, sufocate de rambursarea TVA la importul utilajelor

Procedurile de recuperare a TVA la importul de utilaje pentru producție sunt prea complexe și descurajante pentru micul business

Cadrul normativ actual nu prevede un mecanism de rambursare a TVA-ului la importul de utilaje de producție pentru agenții economici care nu sunt plătitori de TVA. Acest lucru constituie un impediment pentru dezvoltarea afacerilor mici și micro, sunt de părere reprezentanții comunității de afaceri din Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, femeile antreprenoare, în special micile producătoare locale și femeile proprietare de afaceri din mediul rural, mai frecvent gestionează întreprinderi micro – în proporție de 79,4%. O mare parte dintre acestea sunt agenți economici neplătitori de TVA.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2023 conține un șir de măsuri pentru stimularea dezvoltării economice. Nu și un mecanism de stimulare a investițiilor în tehnologie și echipamente de producție.

În acest context, este necesar să fie identificat un mecanism lucrativ cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul livrărilor efectuate pe teritoriul țării a activelor materiale pe termen lung, utilizate la fabricarea produselor, prestarea serviciilor și/sau la executarea lucrărilor destinate includerii în capitalul statutar (social) și ulterior transpus în regulamentul, care ar determina modul de aplicare a facilităților fiscale pentru agenții economici neplătitori de TVA.

La ședința Grupului de Lucru au fost discutate și provocările curente ale micului business ca nevoia de instrumente accesibile de creditare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, în special în perioade de criză, precum și dezvoltarea unor programe de suport al afacerilor micro și mici conduse de femei, inclusiv în agricultură, care să permită achiziționarea utilajelor și echipamentelor de producție de înaltă performanță. Totodată, în cadrul întâlnirii, a fost menționată necesitatea creării unei baze de date a companiilor care au primit sprijin financiar din diverse programe guvernamentale și din partea donatorilor pentru a evita dubla finanțare a proiectelor investiționale.

În aceeași ordine de idei, a fost menționat faptul că lipsește o lege de reglementare a activităților economice de meșteșugărit și artizanat, precum și a producătorilor casnici, care, sunt în mare parte femei din spațiile rurale și care reprezintă un potențial economic nevalorificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a transmis o solicitare oficială către autoritățile americane pentru a putea achiziționa participațiile deținute de compania rusă Lukoil în proiectele energetice din țară. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Yerlan Akkenzhenov.

Demersul are loc în contextul în care Lukoil a fost inclus pe lista entităților sancționate de Statele Unite în octombrie 2025, iar compania este obligată să își vândă activele din afara Rusiei până la 28 februarie 2026. Din cauza acestor sancțiuni, orice tranzacție care implică activele Lukoil trebuie aprobată de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA.

Ministrul kazah al Energiei a declarat că instituția pe care o conduce a trimis deja o scrisoare oficială către OFAC, prin care notifică intenția Kazahstanului de a-și exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea participațiilor Lukoil din proiectele energetice locale. El a precizat însă că autoritățile de la Astana nu au înaintat, deocamdată, direct companiei ruse o ofertă de răscumpărare a activelor.

Akkenzhenov a menționat că sunt analizate mai multe opțiuni privind structura unei eventuale tranzacții, iar achiziția nu ar trebui să presupună neapărat o plată integrală imediată în numerar. Sunt luate în calcul inclusiv plăți eșalonate sau mecanisme prin care costurile să fie acoperite din veniturile viitoare obținute din producția de hidrocarburi.

Lukoil este implicată în unele dintre cele mai importante proiecte energetice din Kazahstan, deținând participații la câmpurile Tengiz și Karachaganak, dar și în proiecte offshore din sectorul kazah al Mării Caspice, în parteneriat cu compania națională KazMunayGas. Compania rusă este prezentă și în infrastructura de transport prin oleoductul CPC, principala rută de export a petrolului kazah către portul rusesc Novorossiisk.

Interes pentru activele Lukoil din Kazahstan și-au arătat și investitori internaționali. Potrivit informațiilor apărute în presa regională, trei companii străine sunt interesate de aceste participații: gigantul de investiții Carlyle, un consorțiu format din Chevron și Quantum Capital Group, precum și fondul International Holding Company din Emiratele Arabe Unite. În acest context, autoritățile kazahe încearcă să își valorifice dreptul legal de preempțiune pentru a menține sub control național active considerate strategice pentru sectorul energetic al țării.

Lukoil are o rețea de peste 5 300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova, precum și rafinării în Europa. Producția lor combinată a ajuns anul trecut la 13,5 milioane de tone sau aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual.