Guvernul a dat aviz pozitiv. Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova

Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova care va traversa râul Prut, după ce Executivul a dat acord pozitiv proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reglementarea construirii unor apeducte, semnat la Chișinău, pe 20 mai 2021, și a Protocolului de amendare a Acordului, semnat la Iași, pe 10 noiembrie 2022.

Așadar, urmează să fie construit un sistem de apeducte ce va subtraversa râul Prut, pentru alimentarea cu apă potabilă și epurarea apelor uzate din localitățile raioanelor Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești. Totodată, Protocolul de amendare modifică unele prevederi ale Acordului de bază în partea ce ține de amplasarea unor apeducte, pentru flexibilitatea în decizii și permiterea subtraversării râului Prut și în alte localități, agreate de către Părți.

Conform Acordului, investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de către operatorul regional de alimentare cu apă și de canalizare din România, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Totodată, din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală este în curs de implementare proiectul de dezvoltare regională „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția apeductului de interconexiune a râului Prut – s. Măcărești cu apă potabilă pentru 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni”. Acesta prevede construcția a 54 km de apeduct, care va fi conectat la punctul de subtraversare din s. Măcărești.

Ratificarea Acordului și a Protocolului de amendare a acestuia vor contribui la dezvoltarea unui sistem de apeducte de interconexiune din România și Republica Moldova, formarea pieței de apă potabilă și formarea serviciilor de alimentare cu apă a consumatorilor.

#interconexiune #Prut #apeduct #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.