Conductele rușilor vor rugini în Marea Baltică! Gazprom anunță că le sigilează în lipsa exporturilor de metan

Conductele de gaz subacvatice Nord Stream, distruse în urma unor explozii în 2022, urmează să fie sigilate și să intre în conservare, deoarece nu există planuri imediate de reluare a exporturilor de gaze către Germania.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, companie controlată de statul rus, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an în Germania, sub Marea Baltică, au declarat pentru Reuters surse din Moscova.

Trei dintre conducte au fost distruse de o serie de explozii în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 este încă intactă.

Gazprom a spus că, din punct de vedere tehnic, este posibil să repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puține perspective de reluare a relațiilor cu Occidentul, astfel că nu va face acest lucru.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom în afara fostei Uniuni Sovietice s-au înjumătățit în 2022.

O sursă a spus că Rusia a considerat proiectul „îngropat”. Alte două surse au spus că, deși nu există niciun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o posibilă reactivare în viitor.

O altă sursă familiară cu planurile a confirmat că părțile interesate iau în considerare conservarea rețelei de condcute subacvatice.

Acest lucru ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unei protecții pentru a preveni coroziunea suplimentară a țevilor din cauza apei sărate.

Una dintre sursele ruse a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările sale rusești, s-ar scumpi mult, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult de la Rusia.

Rusia exportă în prezent doar 40 de milioane de metri cubi de gaze pe zi prin conducte către Europa, prin Sudzha, la granița dintre Ucraina și Slovacia.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Baltica #conducte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.