Conductele rușilor vor rugini în Marea Baltică! Gazprom anunță că le sigilează în lipsa exporturilor de metan

Conductele de gaz subacvatice Nord Stream, distruse în urma unor explozii în 2022, urmează să fie sigilate și să intre în conservare, deoarece nu există planuri imediate de reluare a exporturilor de gaze către Germania.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, companie controlată de statul rus, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an în Germania, sub Marea Baltică, au declarat pentru Reuters surse din Moscova.

Trei dintre conducte au fost distruse de o serie de explozii în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 este încă intactă.

Gazprom a spus că, din punct de vedere tehnic, este posibil să repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puține perspective de reluare a relațiilor cu Occidentul, astfel că nu va face acest lucru.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom în afara fostei Uniuni Sovietice s-au înjumătățit în 2022.

O sursă a spus că Rusia a considerat proiectul „îngropat”. Alte două surse au spus că, deși nu există niciun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o posibilă reactivare în viitor.

O altă sursă familiară cu planurile a confirmat că părțile interesate iau în considerare conservarea rețelei de condcute subacvatice.

Acest lucru ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unei protecții pentru a preveni coroziunea suplimentară a țevilor din cauza apei sărate.

Una dintre sursele ruse a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările sale rusești, s-ar scumpi mult, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult de la Rusia.

Rusia exportă în prezent doar 40 de milioane de metri cubi de gaze pe zi prin conducte către Europa, prin Sudzha, la granița dintre Ucraina și Slovacia.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Baltica #conducte #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.