Constanța s-a umplut de grâu ucrainean, Moldova iese din joc

17 Oct. 2025, 09:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2025, 09:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor din Republica Moldova traversează o perioadă de stabilitate aparentă, dar presiunile externe și costurile logistice ridicate anunță o posibilă scădere a prețurilor în următoarele săptămâni, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Grâul furajer se vinde între 2,90 și 3,00 lei/kg în nordul țării, ajungând până la 3,40 lei/kg în zona Giurgiulești. Transportul din nord către port costă între 600–650 lei/tonă, TVA inclus.
Grâul alimentar a înregistrat o ușoară creștere de 5–10 bani/kg, fiind cotat între 3,10 și 3,55 lei/kg, în funcție de calitate.
Totuși, stocurile mari din portul Constanța – unde grâul moldovenesc este cotat la 185 euro/tonă (≈3,60 lei/kg) – limitează perspectivele de creștere, iar costurile de transport fluvial de 9–11 dolari/tonă reduc marjele fermierilor.

„Piața se află într-o fază de așteptare. Oferta rămâne superioară cererii, iar traderii adoptă o politică prudentă, anticipând o corecție descendentă”, notează Rija.

Orzul se menține stabil la un nivel ridicat: 3,15 lei/kg în nord și până la 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Scăderea suprafețelor semănate – cu circa 10 mii ha mai puțin decât anul trecut – a menținut prețurile ferme.
În port, orzul moldovenesc se vinde la 220 dolari/tonă FOB, însă evoluția grâului ar putea determina o reducere graduală a prețurilor.

Circa 99% din recolta de rapiță a fost deja comercializată, iar cotațiile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg față de începutul lunii.
Prețurile variază între 8,30 și 9,10 lei/kg, apropiate de nivelul din portul Constanța (470 euro/tonă, ≈9,1 lei/kg).
Unii fermieri au folosit rapița pentru a stinge datorii către furnizori, reducând lichiditatea de pe piață.

Porumbul se tranzacționează la 3,00–3,15 lei/kg în nord și 3,40–3,50 lei/kg în sud. Cererea internă este menținută de procesatorii de furaje și bioetanol, însă recoltele mari din Ucraina și SUA ar putea genera o scădere a prețurilor în noiembrie.
În Giurgiulești, cotația este de 215–218 dolari/tonă FOB, incluzând costurile portuare.

Prețurile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg în ultimele două săptămâni, ajungând la 9,50–10,20 lei/kg.
Costurile logistice rămân ridicate (~650 lei/tonă din nord spre Giurgiulești). În Constanța, floarea-soarelui se vinde la 590 dolari/tonă, iar în Turcia la 600–605 dolari/tonă, pe fondul unei recolte mai mici în Ucraina.
Rija atrage atenția asupra indicelui Baltic (BDI), care măsoară costurile de transport maritim: o creștere a acestuia duce la scăderea prețului oferit fermierilor, deoarece traderii își ajustează marjele.

Economistul estimează că lunile noiembrie–decembrie vor aduce o stabilitate relativă, însă începutul anului 2026 va depinde de volumul exporturilor de ulei rusesc, care influențează direct prețurile regionale la semințele de floarea-soarelui și uleiurile vegetale.

„Piața agricolă moldovenească se află într-un echilibru fragil. Factori precum costul logistic, cursul valutar și dinamica exporturilor din regiunea Mării Negre vor determina direcția prețurilor în următoarele luni”, conchide Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.