Consumul mondial de cărbune va atinge un nou record

Consumul mondial de cărbune ar urma să atingă cel mai ridicat nivel din istorie în 2022 şi va rămâne la un nivel similar în următorii ani, în pofida eforturilor globale destinate reducerii dependenţei de cel mai poluant combustibil fosil, arată un raport publicat vineri de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Reuters.

Preţurile mari la gaze, după invadarea Ucrainei de către Rusia şi perturbările care au apărut ulterior în livrările spre Europa, au determinat unele ţări să se îndrepte spre cărbunele mai ieftin. În plus, valurile de căldură şi seceta au stimulat de asemenea cererea de electricitate şi au redus producţia de electricitate hidro în unele regiuni, în timp ce producţia de energie nucleară a fost la un nivel redus, în special în Europa, unde Franţa a fost nevoită să închidă mai multe reactoare pentru mentenanţă.

În aceste condiţii, IEA estimează că utilizarea cărbunelui la nivel mondial ar urma să crească cu 1,2% în acest an, depăşind pentru prima dată în istorie pragul de opt miliarde de tone într-un singur an şi peste precedentul record stabilit în 2013, scrie Agerpres.

De asemenea, Agenţia Internaţională a Energiei prognozează că utilizarea cărbunelui va rămâne la acest nivel record până în 2025, în condiţiile în care scăderea utilizării în economiile avansate va fi contracarată de cererea puternică din economiile emergente asiatice. Cea mai mare creştere a cererii de cărbune ar urma să fie înregistrată în India, cu un avans de 7%, urmată de Uniunea Europeană, creştere de 6%, şi China, cu un avans de 0,4%. Aceasta înseamnă că cărbunele va continua cea mai importantă sursă de emisii de CO2 din sistemul energetic global.

„Lumea este aproape de un vârf când vine vorba de utilizarea de combustibili fosili, iar cărbunele urmează să fie primul care va scădea, dar nu am ajuns încă acolo”, a subliniat Keisuke Sadamori, director pentru pieţe şi securitatea energetică la IEA.

Capacităţile globale de producţie de electricitate din cărbune ar urma să crească şi ele până la un nivel record de aproximativ 10,3 Terawaţi-oră în acest an, în timp ce producţia mondială de cărbune este prognozată să crească şi ea cu 5,4% până la 8,3 miliarde de tone, de asemenea un nivel istoric.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

#IEA #carbune #consum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).