Consumul mondial de cărbune va atinge un nou record

Consumul mondial de cărbune ar urma să atingă cel mai ridicat nivel din istorie în 2022 şi va rămâne la un nivel similar în următorii ani, în pofida eforturilor globale destinate reducerii dependenţei de cel mai poluant combustibil fosil, arată un raport publicat vineri de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Reuters.

Preţurile mari la gaze, după invadarea Ucrainei de către Rusia şi perturbările care au apărut ulterior în livrările spre Europa, au determinat unele ţări să se îndrepte spre cărbunele mai ieftin. În plus, valurile de căldură şi seceta au stimulat de asemenea cererea de electricitate şi au redus producţia de electricitate hidro în unele regiuni, în timp ce producţia de energie nucleară a fost la un nivel redus, în special în Europa, unde Franţa a fost nevoită să închidă mai multe reactoare pentru mentenanţă.

În aceste condiţii, IEA estimează că utilizarea cărbunelui la nivel mondial ar urma să crească cu 1,2% în acest an, depăşind pentru prima dată în istorie pragul de opt miliarde de tone într-un singur an şi peste precedentul record stabilit în 2013, scrie Agerpres.

De asemenea, Agenţia Internaţională a Energiei prognozează că utilizarea cărbunelui va rămâne la acest nivel record până în 2025, în condiţiile în care scăderea utilizării în economiile avansate va fi contracarată de cererea puternică din economiile emergente asiatice. Cea mai mare creştere a cererii de cărbune ar urma să fie înregistrată în India, cu un avans de 7%, urmată de Uniunea Europeană, creştere de 6%, şi China, cu un avans de 0,4%. Aceasta înseamnă că cărbunele va continua cea mai importantă sursă de emisii de CO2 din sistemul energetic global.

„Lumea este aproape de un vârf când vine vorba de utilizarea de combustibili fosili, iar cărbunele urmează să fie primul care va scădea, dar nu am ajuns încă acolo”, a subliniat Keisuke Sadamori, director pentru pieţe şi securitatea energetică la IEA.

Capacităţile globale de producţie de electricitate din cărbune ar urma să crească şi ele până la un nivel record de aproximativ 10,3 Terawaţi-oră în acest an, în timp ce producţia mondială de cărbune este prognozată să crească şi ea cu 5,4% până la 8,3 miliarde de tone, de asemenea un nivel istoric.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

#IEA #carbune #consum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.