Contradicție lingvistică! Jumătate din cetățeni susțin că vorbesc limba moldovenească, deși aceasta nu există

În ciuda faptului că „limba moldovenească” nu este recunoscută oficial ca limbă distinctă, aproape jumătate din populația Republicii Moldova susține că o vorbește, conform datelor preliminare ale recensământului din 2024. Astfel, 49,2% dintre respondenți au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă, în timp ce 31,3% au optat pentru limba română, considerată limbă oficială a țării, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației.

Aceste rezultate subliniază o schimbare în percepția lingvistică a populației. Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care declară limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1 puncte procentuale, de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024. În schimb, cei care susțin că vorbesc „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8 puncte procentuale, de la 56,9% la 49,2%.

De asemenea, alte limbi, precum rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%), au fost menționate ca limbi materne de către respondenți. Distribuția geografică arată un trend clar: în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori declară limba română ca limbă maternă, în UTA Găgăuzia predomină limba găgăuză (77,7%), în Regiunea de Nord, limba ucraineană este vorbită de 6,3% din populație, iar în Regiunea de Sud, limba bulgară este întâlnită de 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește limba rusă, aceasta rămâne predominantă în Regiunea de Nord (13,0%) și în mediul urban din toate regiunile țării. Aceste statistici evidențiază nu doar diversitatea lingvistică a Moldovei, dar și un conflict între identitatea națională și realitatea lingvistică, într-un context în care „limba moldovenească” nu are statut oficial și nu este recunoscută pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba #recensamint #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile pentru zborurile cu jeturi private au explodat, iar turiștii și rezidenții înstăriți încearcă să părăsească Emiratele Arabe Unite pe rute alternative, după ce atacurile iraniene și închiderea aeroportului din Dubai au provocat haos în regiune, scrie The Guardian.

Potrivit presei internaționale, orașul cunoscut drept un magnet pentru miliardari și turiști este în alertă după ce drone și rachete lansate ca reacție la loviturile SUA și Israel asupra Iranului au avariat aeroportul și au lovit mai multe hoteluri și obiective importante.

Ministerul Apărării al EAU a anunțat că sistemele de apărare continuă să intercepteze rachete și drone, în timp ce autoritățile au decis și închiderea ambasadei din Teheran, pe fondul escaladării conflictului regional.

În lipsa zborurilor comerciale, mulți oameni cu resurse financiare se îndreaptă spre Oman o călătorie de aproximativ patru ore și jumătate cu mașina unde aeroportul din Muscat funcționează, deși cu întârzieri.

Majoritatea curselor comerciale din Muscat spre Europa sunt deja complet rezervate pentru următoarele zile.

Cererea uriașă a împins în sus prețurile pentru avioanele private. Compania JetVip a declarat că un zbor Muscat–Istanbul cu un avion de mici dimensiuni costă acum aproximativ 85.000 de euro, de circa trei ori mai mult decât tariful obișnuit. Locurile pe curse private spre Moscova ajung la circa 20.000 de euro de persoană.

Unele companii de charter spun că disponibilitatea aeronavelor este „extrem de limitată”, în parte din cauza restricțiilor de asigurare și a dificultății de a poziționa avioane în Orientul Mijlociu.

Alți călători aleg varianta unui drum de aproximativ 10 ore până la Riyadh, capitala Arabiei Saudite, al cărei aeroport rămâne operațional. Companii de securitate privată ar fi rezervat flote de SUV-uri pentru a transporta clienți bogați până acolo, de unde sunt organizate zboruri private.

Potrivit brokerilor, un zbor privat din Riyadh spre Europa poate ajunge până la 350.000 de dolari.

Criza a generat controverse și la Roma, după ce ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a revenit în țară cu un avion guvernamental, în timp ce sute de italieni au rămas blocați în Dubai. Oficialul a declarat că și-a plătit singur zborul și că situația sa nu este prioritară comparativ cu problemele de securitate.

Pentru cei mai mulți vizitatori, plecarea nu este o opțiune. Autoritățile turistice din Dubai au cerut hotelurilor să nu evacueze turiștii afectați de anulările masive de zboruri și să le prelungească șederea în aceleași condiții.

Cu toate acestea, unii turiști ruși au reclamat online că li s-ar fi cerut să plătească suplimentar sau să părăsească hotelurile.

Situația este complicată și pe mare: cel puțin șase nave de croazieră, fiecare cu mii de pasageri, sunt ancorate în apropierea porturilor din Golf, după perturbările provocate de atacurile cu drone. Unii pasageri au relatat că li s-a cerut să rămână în cabine.

Incertitudinea persistă și la aeroportul Zayed din Abu Dhabi, unde informațiile despre reluarea zborurilor sunt contradictorii, deși cel puțin o cursă spre Londra a decolat luni.