Contradicție lingvistică! Jumătate din cetățeni susțin că vorbesc limba moldovenească, deși aceasta nu există

În ciuda faptului că „limba moldovenească” nu este recunoscută oficial ca limbă distinctă, aproape jumătate din populația Republicii Moldova susține că o vorbește, conform datelor preliminare ale recensământului din 2024. Astfel, 49,2% dintre respondenți au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă, în timp ce 31,3% au optat pentru limba română, considerată limbă oficială a țării, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației.

Aceste rezultate subliniază o schimbare în percepția lingvistică a populației. Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care declară limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1 puncte procentuale, de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024. În schimb, cei care susțin că vorbesc „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8 puncte procentuale, de la 56,9% la 49,2%.

De asemenea, alte limbi, precum rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%), au fost menționate ca limbi materne de către respondenți. Distribuția geografică arată un trend clar: în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori declară limba română ca limbă maternă, în UTA Găgăuzia predomină limba găgăuză (77,7%), în Regiunea de Nord, limba ucraineană este vorbită de 6,3% din populație, iar în Regiunea de Sud, limba bulgară este întâlnită de 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește limba rusă, aceasta rămâne predominantă în Regiunea de Nord (13,0%) și în mediul urban din toate regiunile țării. Aceste statistici evidențiază nu doar diversitatea lingvistică a Moldovei, dar și un conflict între identitatea națională și realitatea lingvistică, într-un context în care „limba moldovenească” nu are statut oficial și nu este recunoscută pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba #recensamint #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură modificări la legea privind Portul Internațional Liber Giurgiulești, care schimbă regimul juridic al terenurilor și condițiile economice de funcționare ale portului.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, urmărește stabilirea unui cadru normativ mai transparent și alinierea regulilor de funcționare la legislația actuală.

Deputatul Radu Marian a declarat că proiectul corectează prevederile adoptate în anul 2005 și introduce reguli mai clare pentru investitorul general și rezidenții portului.

Una dintre cele mai importante modificări prevede reducerea duratei contractului de arendă a terenului de la 99 de ani la 49 de ani, până în 2075. Totodată, arenda anuală nu va mai fi de 1000 de dolari, ci va fi calculată la prețul de piață, dar nu mai puțin de aproximativ 500 de mii de lei anual.

Proiectul stabilește că terenurile din port vor avea statut de bunuri ale domeniului public al statului, iar facilitățile fiscale acordate rezidenților vor fi eliminate. În același timp, pe teritoriul portului se vor aplica regulile privind concurența și ajutorul de stat, în conformitate cu legislația europeană.

Documentul mai prevede că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe teren vor reveni în proprietatea statului, iar scutirile de plăți portuare vor fi eliminate.

Potrivit autorilor proiectului, aceste modificări vor crea condiții mai bune pentru dezvoltarea portului, atragerea investițiilor și extinderea capacităților logistice. De asemenea, Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică.

Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a precizat în plen că modificările avantajează statul în relația cu investitorul general și rezidenții portului. El a menționat că, din 2005 până în prezent, redevența a fost stabilită la cel mult 1000 de dolari pe an, acesta fiind singurul venit obținut de stat din contractul de arendă.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului 2025 erau înregistrate 74 de companii rezidente în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar valoarea totală a investițiilor depășea 137 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții, de peste 57 de milioane de dolari, au fost realizate de operatorul portului, compania Danube Logistics.

La 31 decembrie 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat acordul de vânzare a companiei Danube Logistics către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.