Contradicție lingvistică! Jumătate din cetățeni susțin că vorbesc limba moldovenească, deși aceasta nu există

În ciuda faptului că „limba moldovenească” nu este recunoscută oficial ca limbă distinctă, aproape jumătate din populația Republicii Moldova susține că o vorbește, conform datelor preliminare ale recensământului din 2024. Astfel, 49,2% dintre respondenți au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă, în timp ce 31,3% au optat pentru limba română, considerată limbă oficială a țării, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației.

Aceste rezultate subliniază o schimbare în percepția lingvistică a populației. Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care declară limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1 puncte procentuale, de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024. În schimb, cei care susțin că vorbesc „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8 puncte procentuale, de la 56,9% la 49,2%.

De asemenea, alte limbi, precum rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%), au fost menționate ca limbi materne de către respondenți. Distribuția geografică arată un trend clar: în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori declară limba română ca limbă maternă, în UTA Găgăuzia predomină limba găgăuză (77,7%), în Regiunea de Nord, limba ucraineană este vorbită de 6,3% din populație, iar în Regiunea de Sud, limba bulgară este întâlnită de 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește limba rusă, aceasta rămâne predominantă în Regiunea de Nord (13,0%) și în mediul urban din toate regiunile țării. Aceste statistici evidențiază nu doar diversitatea lingvistică a Moldovei, dar și un conflict între identitatea națională și realitatea lingvistică, într-un context în care „limba moldovenească” nu are statut oficial și nu este recunoscută pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba #recensamint #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.