Contradicție lingvistică! Jumătate din cetățeni susțin că vorbesc limba moldovenească, deși aceasta nu există

În ciuda faptului că „limba moldovenească” nu este recunoscută oficial ca limbă distinctă, aproape jumătate din populația Republicii Moldova susține că o vorbește, conform datelor preliminare ale recensământului din 2024. Astfel, 49,2% dintre respondenți au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă, în timp ce 31,3% au optat pentru limba română, considerată limbă oficială a țării, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației.

Aceste rezultate subliniază o schimbare în percepția lingvistică a populației. Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care declară limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1 puncte procentuale, de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024. În schimb, cei care susțin că vorbesc „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8 puncte procentuale, de la 56,9% la 49,2%.

De asemenea, alte limbi, precum rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%), au fost menționate ca limbi materne de către respondenți. Distribuția geografică arată un trend clar: în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori declară limba română ca limbă maternă, în UTA Găgăuzia predomină limba găgăuză (77,7%), în Regiunea de Nord, limba ucraineană este vorbită de 6,3% din populație, iar în Regiunea de Sud, limba bulgară este întâlnită de 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește limba rusă, aceasta rămâne predominantă în Regiunea de Nord (13,0%) și în mediul urban din toate regiunile țării. Aceste statistici evidențiază nu doar diversitatea lingvistică a Moldovei, dar și un conflict între identitatea națională și realitatea lingvistică, într-un context în care „limba moldovenească” nu are statut oficial și nu este recunoscută pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba #recensamint #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.