Contradicție lingvistică! Jumătate din cetățeni susțin că vorbesc limba moldovenească, deși aceasta nu există

În ciuda faptului că „limba moldovenească” nu este recunoscută oficial ca limbă distinctă, aproape jumătate din populația Republicii Moldova susține că o vorbește, conform datelor preliminare ale recensământului din 2024. Astfel, 49,2% dintre respondenți au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă, în timp ce 31,3% au optat pentru limba română, considerată limbă oficială a țării, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației.

Aceste rezultate subliniază o schimbare în percepția lingvistică a populației. Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care declară limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1 puncte procentuale, de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024. În schimb, cei care susțin că vorbesc „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8 puncte procentuale, de la 56,9% la 49,2%.

De asemenea, alte limbi, precum rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%), au fost menționate ca limbi materne de către respondenți. Distribuția geografică arată un trend clar: în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori declară limba română ca limbă maternă, în UTA Găgăuzia predomină limba găgăuză (77,7%), în Regiunea de Nord, limba ucraineană este vorbită de 6,3% din populație, iar în Regiunea de Sud, limba bulgară este întâlnită de 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește limba rusă, aceasta rămâne predominantă în Regiunea de Nord (13,0%) și în mediul urban din toate regiunile țării. Aceste statistici evidențiază nu doar diversitatea lingvistică a Moldovei, dar și un conflict între identitatea națională și realitatea lingvistică, într-un context în care „limba moldovenească” nu are statut oficial și nu este recunoscută pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba #recensamint #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.