Controverse la Aeroportul Cahul! Bodașco susține că nu vinde bunurile, ci caută investitori

Tatiana Bodașco, administratoarea Aeroportului Cahul, a respins informațiile apărute despre vânzarea bunurilor aeroportului. „Este o eroare. Nu vând nimic. De fapt, sunt în căutarea unor potențiali investitori pentru dezvoltarea acestui aeroport”, a afirmat Bodașco pentru mold-street.com.

Antreprenoarea a menționat că a avut discuții cu specialiști din domeniul infrastructurii aeroportuare din Republica Moldova și că, în următoarele două săptămâni, va purta negocieri cu potențiali investitori, deși a refuzat să ofere detalii suplimentare despre aceștia.

Declarațiile sale vin în urma unui anunț recent care susținea că Aeroportul Cahul este disponibil pentru vânzare la prețul de 2,5 milioane de euro.

Autoritatea Aeronautică Civilă a emis un comunicat în care a reamintit că Aeroportul Internațional Cahul a fost înființat în 1987, obținând statutul de „aeroport internațional” în 2002. Cu toate acestea, schimbarea de statut nu a fost însoțită de investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii.

Aeroportul a trecut printr-o serie de restructurări de-a lungul anilor, fiind reorganizat în 2004 într-o întreprindere mixtă, dar problemele de gestiune și neregulile au dus la deteriorarea continuă a infrastructurii. În 2012, bunurile aeroportului au fost transferate creditorilor pentru stingerea unei datorii, iar în 2015, întreprinderea mixtă „Aeroportul Internațional Cahul” a fost lichidată.

În prezent, infrastructura aeroportului se află într-o stare critică, având nevoie urgentă de reparații la pista de decolare și aterizare, calea de rulare și platformă, care sunt în proces de deteriorare. De asemenea, lipsesc elementele esențiale pentru operarea sigură a zborurilor, inclusiv sistemele de iluminare și echipamentele de navigație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Aeroport #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.