Controverse la Aeroportul Cahul! Bodașco susține că nu vinde bunurile, ci caută investitori

Tatiana Bodașco, administratoarea Aeroportului Cahul, a respins informațiile apărute despre vânzarea bunurilor aeroportului. „Este o eroare. Nu vând nimic. De fapt, sunt în căutarea unor potențiali investitori pentru dezvoltarea acestui aeroport”, a afirmat Bodașco pentru mold-street.com.

Antreprenoarea a menționat că a avut discuții cu specialiști din domeniul infrastructurii aeroportuare din Republica Moldova și că, în următoarele două săptămâni, va purta negocieri cu potențiali investitori, deși a refuzat să ofere detalii suplimentare despre aceștia.

Declarațiile sale vin în urma unui anunț recent care susținea că Aeroportul Cahul este disponibil pentru vânzare la prețul de 2,5 milioane de euro.

Autoritatea Aeronautică Civilă a emis un comunicat în care a reamintit că Aeroportul Internațional Cahul a fost înființat în 1987, obținând statutul de „aeroport internațional” în 2002. Cu toate acestea, schimbarea de statut nu a fost însoțită de investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii.

Aeroportul a trecut printr-o serie de restructurări de-a lungul anilor, fiind reorganizat în 2004 într-o întreprindere mixtă, dar problemele de gestiune și neregulile au dus la deteriorarea continuă a infrastructurii. În 2012, bunurile aeroportului au fost transferate creditorilor pentru stingerea unei datorii, iar în 2015, întreprinderea mixtă „Aeroportul Internațional Cahul” a fost lichidată.

În prezent, infrastructura aeroportului se află într-o stare critică, având nevoie urgentă de reparații la pista de decolare și aterizare, calea de rulare și platformă, care sunt în proces de deteriorare. De asemenea, lipsesc elementele esențiale pentru operarea sigură a zborurilor, inclusiv sistemele de iluminare și echipamentele de navigație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Aeroport #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.