De câțiva ani, în Republica Moldova se propune implementarea unei reforme revoluționare în mediul agricol, și anume formarea Camerelor Agricole. Aceste organizații consultative sunt menite să faciliteze dialogul dintre fermieri și instituțiile de decizie. Modelul hibrid, susținut de stat prin Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, dar oferind autonomie totală în activitatea lor, promite beneficii semnificative, dar și unele provocări, susține directorului executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.
Necesitatea reformei
Agricultura din Republica Moldova a trecut prin două sezoane complicate, evidențiind nevoia unei abordări mai profesioniste în acest sector vital. Practicarea agriculturii moderne necesită cunoștințe solide privind aplicarea corectă a îngrășămintelor, utilizarea tehnologiilor avansate și elaborarea de bugete detaliate. Mulți agricultori nu dețin aceste cunoștințe și nu își pot permite angajarea unui agronom, jurist sau economist. În acest context, Camerele Agricole reprezintă o soluție pentru ieșirea din impas, oferind sprijin și consultanță fermierilor.
Dialogul necesar
Lipsa comunicării eficiente între fermieri și instituțiile de resort a fost un obstacol major în luarea deciziilor corecte și în implementarea politicilor agricole. Decizii eronate, cum ar fi oprirea exportului de grâu și făină în 2022, au subliniat necesitatea unui dialog constructiv. Camerele Agricole pot asigura acest dialog, contribuind la informarea corectă a fermierilor și la evitarea unor astfel de greșeli în viitor.
Beneficii și provocări
Pe lângă consiliere economică, fermierii vor avea acces la servicii de consultanță agricolă pentru implementarea tehnologiilor moderne și schimbul de bune practici. Totuși, există provocări legate de obligativitatea apartenenței și costurile implicate, pe care nu toți fermierii și le pot permite. Aceste probleme pot fi remediat prin acoperirea cotizațiilor pentru fermierii vulnerabili și finanțarea deplină a cotizațiilor de membru în prima etapă.
Un alt aspect critic este potențialul de creare a inechităților între fermieri, în special în ceea ce privește contribuțiile financiare și influența în cadrul acestor structuri. Introducerea unui sistem de cotizații proporționale și implementarea unui sistem democratic de luare a deciziilor sunt soluții pentru prevenirea monopolizării deciziilor de către un grup restrâns.
„Camerele Agricole să servească drept fundament pentru crearea Bursei Cerealelor și a serviciilor aferente în Republica Moldova, după modelul de succes al Turciei. Aceasta ar oferi fermierilor o platformă transparentă și eficientă pentru tranzacționarea produselor agricole, stabilind prețuri corecte și competitive. De asemenea, ar facilita accesul la servicii financiare, de asigurare și logistică, contribuind la stabilizarea pieței și la creșterea profitabilității fermierilor”, a punctat Rija.
Instituirea Camerelor Agricole în Republica Moldova reprezintă un pas esențial pentru profesionalizarea și modernizarea sectorului agricol. Deși există provocări, acestea pot fi depășite prin măsuri de sprijin financiar și subvenții pentru fermierii vulnerabili. Prin facilitarea accesului la consultanță, informații și resurse financiare, Camerele Agricole vor contribui la creșterea competitivității și sustenabilității agriculturii moldovenești. Această reformă va crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea armonioasă a fermierilor și va promova o agricultură care aduce valoare adăugată reală economiei naționale.
