Coridorul vertical - călătoria lungă a GNL-ului din Marea Egee până la poarta Rusiei, prin Ucraina și Moldova

Pe un traseu de peste 1.000 de kilometri, „GNL-ul grecesc”, adică cel sosit în Grecia din SUA, Qatar și alte țări producătoare, va pleca de la țărmul Mării Egee și va ajunge prin conducta IGB și interconexiunile sale, în Ucraina, cu scopul de a „sparge” dominația rusă, scrie Energy Mag, potrivit Rador Radio România.

O conductă mică greco-bulgară, intrată în funcțiune în 2022, cu o lungime de 182 km, a devenit prima verigă dintr-un lung lanț energetic care încearcă să prindă formă în sud-estul Europei, bineînțeles cu susținerea SUA.

A doua verigă o reprezintă tronsonul Bulgaria-România, urmând ca vineri, Ucraina și Moldova să intre definitiv în joc, cu scopul de a închide cea de-a treia verigă, astfel încât gazele naturale de origine occidentală să ajungă la un moment și în proximitatea Rusiei.

Cât de aproape de implementare este acest plan? Oricum, nu chiar atât de departe pe cât s-ar putea crede.

Rolul FSRU Alexandroupoli este esențial pentru acest proiect. Prima navă încărcată cu GNL va sosi sâmbătă, iar în primele zece zile din luna martie va începe operarea comercială a stației plutitoare de stocare și regazificare (FSRU). Cu o capacitate anuală de 5,5 miliarde de metri cubi, stația își propune să contribuie la independența energetică a Europei de Sud-Est față de Moscova.

Asupra acestei probleme se va concentra reuniunea miniștrilor energiei din Europa Centrală și de Sud-Est (Central and South Eastern Europe Energy Connectivity), care a început astăzi la Atena și se va încheia mâine cu semnarea de către operatorul elen de gaze DESFA a unui Memorandum de înțelegere pentru adăugarea Ucrainei și Moldovei la Coridorul Vertical.

Bazele pentru Coridorul Vertical au fost puse odată cu conducta IGB în urmă cu peste un deceniu. Au urmat numeroase discuții între țările din regiune, iar în septembrie, la Salonic, a avut loc o importantă întâlnire de lucru la inițiativa operatorilor sistemelor de gaze naturale din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia. Au participat companiile Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și EUSTRAM. La acea întâlnire, reprezentanții companiilor au prezentat rezultatele testelor de piață neangajante pe care le-au efectuat. Cam în aceeași perioadă, Comisia Europeană a creat inițiativa Central and South Eastern Europe Εnergy Connectvity (CESEC). Acest proiect arată interesul crescut al Comisiei, precum și al SUA, față de interconexiunile pentru transportul gazelor naturale din regiunea Europei de Sud-Est.

În stadiul actual, totul se realizează doar prin conducta greco-bulgară. Exploatarea comercială a IGB-ului a început cu gazele naturale din Azerbaidjan, care „intră” în sistem pe la punctul de intersectare a IGB cu conducta TAP, la Komotini. Din acest an însă IGB va primi și GNL din SUA, Qatar și din alte surse prin terminalul de la Alexandroupoli.

În plus, pe axa Salonic-Skopje a fost lansată o altă conductă, pentru a transporta gaze către Macedonia de Nord și de acolo și mai la nord, spre Serbia și Kosovo.

Cum va ajunge însă tot acest GNL atât de departe pe teritoriul ucrainean? De ceva vreme a fost pusă în discuție ideea exploatării unei conducte dezafectate, Trans Balkan Pipeline, care alimenta odinioară și Grecia, dar care a încetat să mai funcționeze în 2020, când a fost înlocuită de Turkish Stream.

Întrebarea este dacă această infrastructură dezafectată, care începe în Ucraina, traversează Moldova și România pentru a ajunge în Bulgaria, unde se împarte în două secțiuni, una spre Grecia și alta către Turcia, este capabilă să joace un nou rol. Iar în cazul în care se va folosi cu curs invers, așa cum a propus operatorul ucrainean de gaze naturale (GTSOU) în noiembrie, întrebarea este dacă va reuși această infrastructura abandonată, în combinație cu conducta greco-bulgară IGB și ramificațiile sale, să trimită combustibil în Europa Centrală și de Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gnl #gaz #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.