Bogații de la Davos consideră că economia globală se îndreaptă spre o nouă normalitate

20 Ian. 2024, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 10:57 // Actual //  bani.md

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că nu se aşteaptă la o revenire la ”normalitatea” economică în 2024, în ciuda faptului că a constatat o echilibrare a anumitor date în ultimele 12 luni, transmite CNBC.

Vorbind într-un panel al Bloomberg la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Lagarde a descris perioada post-pandemie drept ”ciudată, extraordinară şi greu de analizat” şi a identificat trei tendinţe care au început să se normalizeze anul trecut: consumul, comerţul şi inflaţia.

Pandemia a dus la scăderea cheltuielilor şi la creşterea economiilor oamenilor, în timp ce comerţul global a fost, de asemenea, perturbat.

În octombrie 2022, inflaţia din zona euro a atins 10,6%, dar a încetinit în 2023, ajungând la 2,9% în decembrie.

”În 2023 am văzut începutul normalizării. Când te uiţi la consum, de exemplu, în întreaga lume… consumul este încă o forţă motrice pentru creştere, dar vântul din spate de care am beneficiat, se estompează treptat”, a spus Lagarde vineri.

Consumul s-a diminuat, a spus ea, pe măsură ce piaţa muncii a devenit ceva mai puţin strânsă, iar economiile consumatorilor s-au redus.

Comerţul, între timp, a fost perturbat de preferinţa consumatorilor de a cumpăra servicii faţă de bunuri în 2021 şi 2022, a spus Lagarde.

”Dar acum începe să crească cu adevărat şi, în octombrie, am avut cifre comerciale globale care pentru prima dată în multe luni au crescut.”

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se aşteaptă ca tranzacţiile comerciale să crească cu 3,3% în 2024, conform unei prognoze publicate în octombrie.

Lagarde a remarcat, de asemenea, încetinirea generală a inflaţiei în 2023.

”În întreaga lume, inflaţia este în scădere şi am văzut-o în noiembrie, atât în inflaţia generală, cât şi în inflaţia de bază. Deci, asta este ceea ce eu numesc normalizarea pe care am observat-o în 2023”, a spus ea, a spus Lagarde, adăugând oarecum criptic: ”Şi poate îmi veţi da cuvântul altă dată, să vorbesc despre asta că nu ne îndreptăm spre o normalitate.”

În decembrie, BCE a optat să menţină dobânzile neschimbate pentru a doua oară consecutiv, schimbându-şi perspectiva faţă de inflaţie de la ”menţinerea la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp” la aşteptările că ”va încetini treptat în cursul anului viitor”.

Vorbind la acelaşi panel, directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a fost de acord că economia ”poate se îndreaptă spre normalizare”, dar ea a descris-o ca ”nu este normală, deoarece creşterea comerţului este încă sub creşterea PIB-ului”.

Okonjo-Iweala a remarcat incertitudinile care fac ca prognoza să fie ”dificilă”, inclusiv conflicte geopolitice, perturbări în Marea Roşie şi alegeri din întreaga lume.

”O nouă normalitate”

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Christian Lindner, a caracterizat situaţia economică actuală drept ”o nouă normalitate”.

Vorbind în cadrul aceluiaşi panel al World Economic Forum, el a spus: ”Privind ce va urma în următorii ani, Christine Lagarde a spus OK, suntem în proces de normalizare. Aş spune că asistăm la o nouă normalitate şi 2023 marchează această nouă normalitate.”

”Gândiţi-vă la cursa inteligenţei artificiale… gândiţi-vă la tensiunea geopolitică şi la ameninţarea fragmentării cu care va trebui să ne confruntăm în următorii ani. Nivelurile mai ridicate ale datoriilor după pandemie şi creşterea preţurilor la energie, care ne-au micşorat spaţiul fiscal pentru finanţarea transformării şi au dat… perspectiva de creştere foarte mică a economiei globale”, a adăugat Lindner.

El a continuat: ”Mi-a dat 2023 speranţă? … Aş spune astfel: A fost un apel la acţiune pentru că trebuie să rearanjam unele politici şi … probabil că suntem la începutul unei ere, a unor noi reforme structurale”.

Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – s-a contractat cu 0,3% de la an la an în 2023, a anunţat luni Biroul Federal de Statistică.

Biroul a spus că economia germană a stagnat în trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă că ţara a evitat cu puţin o recesiune tehnică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.