Bogații de la Davos consideră că economia globală se îndreaptă spre o nouă normalitate

20 Ian. 2024, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 10:57 // Actual //  bani.md

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că nu se aşteaptă la o revenire la ”normalitatea” economică în 2024, în ciuda faptului că a constatat o echilibrare a anumitor date în ultimele 12 luni, transmite CNBC.

Vorbind într-un panel al Bloomberg la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Lagarde a descris perioada post-pandemie drept ”ciudată, extraordinară şi greu de analizat” şi a identificat trei tendinţe care au început să se normalizeze anul trecut: consumul, comerţul şi inflaţia.

Pandemia a dus la scăderea cheltuielilor şi la creşterea economiilor oamenilor, în timp ce comerţul global a fost, de asemenea, perturbat.

În octombrie 2022, inflaţia din zona euro a atins 10,6%, dar a încetinit în 2023, ajungând la 2,9% în decembrie.

”În 2023 am văzut începutul normalizării. Când te uiţi la consum, de exemplu, în întreaga lume… consumul este încă o forţă motrice pentru creştere, dar vântul din spate de care am beneficiat, se estompează treptat”, a spus Lagarde vineri.

Consumul s-a diminuat, a spus ea, pe măsură ce piaţa muncii a devenit ceva mai puţin strânsă, iar economiile consumatorilor s-au redus.

Comerţul, între timp, a fost perturbat de preferinţa consumatorilor de a cumpăra servicii faţă de bunuri în 2021 şi 2022, a spus Lagarde.

”Dar acum începe să crească cu adevărat şi, în octombrie, am avut cifre comerciale globale care pentru prima dată în multe luni au crescut.”

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se aşteaptă ca tranzacţiile comerciale să crească cu 3,3% în 2024, conform unei prognoze publicate în octombrie.

Lagarde a remarcat, de asemenea, încetinirea generală a inflaţiei în 2023.

”În întreaga lume, inflaţia este în scădere şi am văzut-o în noiembrie, atât în inflaţia generală, cât şi în inflaţia de bază. Deci, asta este ceea ce eu numesc normalizarea pe care am observat-o în 2023”, a spus ea, a spus Lagarde, adăugând oarecum criptic: ”Şi poate îmi veţi da cuvântul altă dată, să vorbesc despre asta că nu ne îndreptăm spre o normalitate.”

În decembrie, BCE a optat să menţină dobânzile neschimbate pentru a doua oară consecutiv, schimbându-şi perspectiva faţă de inflaţie de la ”menţinerea la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp” la aşteptările că ”va încetini treptat în cursul anului viitor”.

Vorbind la acelaşi panel, directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a fost de acord că economia ”poate se îndreaptă spre normalizare”, dar ea a descris-o ca ”nu este normală, deoarece creşterea comerţului este încă sub creşterea PIB-ului”.

Okonjo-Iweala a remarcat incertitudinile care fac ca prognoza să fie ”dificilă”, inclusiv conflicte geopolitice, perturbări în Marea Roşie şi alegeri din întreaga lume.

”O nouă normalitate”

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Christian Lindner, a caracterizat situaţia economică actuală drept ”o nouă normalitate”.

Vorbind în cadrul aceluiaşi panel al World Economic Forum, el a spus: ”Privind ce va urma în următorii ani, Christine Lagarde a spus OK, suntem în proces de normalizare. Aş spune că asistăm la o nouă normalitate şi 2023 marchează această nouă normalitate.”

”Gândiţi-vă la cursa inteligenţei artificiale… gândiţi-vă la tensiunea geopolitică şi la ameninţarea fragmentării cu care va trebui să ne confruntăm în următorii ani. Nivelurile mai ridicate ale datoriilor după pandemie şi creşterea preţurilor la energie, care ne-au micşorat spaţiul fiscal pentru finanţarea transformării şi au dat… perspectiva de creştere foarte mică a economiei globale”, a adăugat Lindner.

El a continuat: ”Mi-a dat 2023 speranţă? … Aş spune astfel: A fost un apel la acţiune pentru că trebuie să rearanjam unele politici şi … probabil că suntem la începutul unei ere, a unor noi reforme structurale”.

Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – s-a contractat cu 0,3% de la an la an în 2023, a anunţat luni Biroul Federal de Statistică.

Biroul a spus că economia germană a stagnat în trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă că ţara a evitat cu puţin o recesiune tehnică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.