Corupția și justiția „putredă” au îmbolnăvit businessul. Oamenii de afaceri mai mult au economist decât s-au creditat

Corupția, justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri din Republica Moldova. De aceea ei sunt sceptici în a-și investi banii în afacerile pe care le au. Acest lucru se vede și în datele creditelor contractate.

În 2021, pentru prima dată în istoria țării a fost negativă creditarea netă a persoanelor juridice, în minus cu 700 de milioane de lei. Volumul depozitelor bancare care aparțin persoanelor juridice a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Aceștia au avut anul trecut în bănci 34,2 miliarde de lei sub formă de depozite, iar volumul creditelor acordate a fost de 33,5 miliarde de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță.

Volumul total al creditelor bancare acordate acestora este de 33,5 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei au fost acordate în 2021.

Analistul economic mai spune că în ultimii ani populația simplă are tendința de a se credita mai mult. Dacă până acum câțiva ani populația aducea bani în bănci, iar băncile creditau agenții economici, în 2021 agenții economici au adus bani în bănci, care au fost dați populației pentru consum.

Până în 2017, cetățenii aveau depozite în bănci cu mult mai mult decât lua credite și înclinația spre economii era una pozitivă. Astfel, economiile nete au ajuns la 27 de miliarde de lei în 2016. Acest surplus de bani, a spus expertul, mergea către creditarea agenților economici. Însă, în 2021, a fost înregistrată o creditare netă a populației de 2,8 miliarde de lei. „Oamenii cheltuit mai mult decât au economist”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#business #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.