Corupția și justiția „putredă” au îmbolnăvit businessul. Oamenii de afaceri mai mult au economist decât s-au creditat

Corupția, justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri din Republica Moldova. De aceea ei sunt sceptici în a-și investi banii în afacerile pe care le au. Acest lucru se vede și în datele creditelor contractate.

În 2021, pentru prima dată în istoria țării a fost negativă creditarea netă a persoanelor juridice, în minus cu 700 de milioane de lei. Volumul depozitelor bancare care aparțin persoanelor juridice a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Aceștia au avut anul trecut în bănci 34,2 miliarde de lei sub formă de depozite, iar volumul creditelor acordate a fost de 33,5 miliarde de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță.

Volumul total al creditelor bancare acordate acestora este de 33,5 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei au fost acordate în 2021.

Analistul economic mai spune că în ultimii ani populația simplă are tendința de a se credita mai mult. Dacă până acum câțiva ani populația aducea bani în bănci, iar băncile creditau agenții economici, în 2021 agenții economici au adus bani în bănci, care au fost dați populației pentru consum.

Până în 2017, cetățenii aveau depozite în bănci cu mult mai mult decât lua credite și înclinația spre economii era una pozitivă. Astfel, economiile nete au ajuns la 27 de miliarde de lei în 2016. Acest surplus de bani, a spus expertul, mergea către creditarea agenților economici. Însă, în 2021, a fost înregistrată o creditare netă a populației de 2,8 miliarde de lei. „Oamenii cheltuit mai mult decât au economist”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#business #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții