Corupția și justiția „putredă” au îmbolnăvit businessul. Oamenii de afaceri mai mult au economist decât s-au creditat

Corupția, justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri din Republica Moldova. De aceea ei sunt sceptici în a-și investi banii în afacerile pe care le au. Acest lucru se vede și în datele creditelor contractate.

În 2021, pentru prima dată în istoria țării a fost negativă creditarea netă a persoanelor juridice, în minus cu 700 de milioane de lei. Volumul depozitelor bancare care aparțin persoanelor juridice a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Aceștia au avut anul trecut în bănci 34,2 miliarde de lei sub formă de depozite, iar volumul creditelor acordate a fost de 33,5 miliarde de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță.

Volumul total al creditelor bancare acordate acestora este de 33,5 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei au fost acordate în 2021.

Analistul economic mai spune că în ultimii ani populația simplă are tendința de a se credita mai mult. Dacă până acum câțiva ani populația aducea bani în bănci, iar băncile creditau agenții economici, în 2021 agenții economici au adus bani în bănci, care au fost dați populației pentru consum.

Până în 2017, cetățenii aveau depozite în bănci cu mult mai mult decât lua credite și înclinația spre economii era una pozitivă. Astfel, economiile nete au ajuns la 27 de miliarde de lei în 2016. Acest surplus de bani, a spus expertul, mergea către creditarea agenților economici. Însă, în 2021, a fost înregistrată o creditare netă a populației de 2,8 miliarde de lei. „Oamenii cheltuit mai mult decât au economist”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#business #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.