Corupție în familie! Cum patru întreprinderi din Comrat au pus la cale trucarea licitațiilor publice

Consiliul Concurenței a sancționat patru întreprinderi din Comrat cu amenzi totale de aproximativ 4,7 milioane de lei pentru trucarea a 60 de licitații publice. Investigația a relevat că aceste companii, care activează în domeniul construcțiilor și al infrastructurii rutiere, inclusiv reparația drumurilor și trotuarelor, au coordonat ofertele depuse în cadrul procedurilor de achiziții publice între 2018 și 2020.

Companiile implicate sunt APS Service Grup SRL, Moncomtex SRL, Sud-Terra SRL și Zagorlar SRL. Conform autorităților, aceste întreprinderi au transmis informații confidențiale unele altora, iar documentele de participare au fost întocmite de o singură persoană, conducătoare a uneia dintre firme, care a coordonat întreaga activitate. Acest comportament a fost considerat o încălcare gravă a legislației în domeniul concurenței și a fost sancționat ca un cartel dur, afectând corectitudinea procedurilor de achiziție publică, scrieo anticorupție.md.

Interesant este că persoanele-cheie din cadrul acestor întreprinderi sunt toate rude apropiate. Directorul Sud-Terra, Natalia Proțiuc, este soția lui Oleg Mavrodi, directorul Moncomtex. De asemenea, Iaroslav Proțiuc, directorul APS Service Grup, este fratele Nataliei Proțiuc.

Investigația subliniază faptul că această practică a afectat grav mecanismele pieței și a subminat transparența în procedurile de achiziție publică, constituind o încălcare a articolului 5 din Legea concurenței. Sancțiunile aplicate subliniază importanța menținerii unui climat concurențial corect în sectorul public și al achizițiilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Comrat #Licitații #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.