Corupție în familie! Cum patru întreprinderi din Comrat au pus la cale trucarea licitațiilor publice

Consiliul Concurenței a sancționat patru întreprinderi din Comrat cu amenzi totale de aproximativ 4,7 milioane de lei pentru trucarea a 60 de licitații publice. Investigația a relevat că aceste companii, care activează în domeniul construcțiilor și al infrastructurii rutiere, inclusiv reparația drumurilor și trotuarelor, au coordonat ofertele depuse în cadrul procedurilor de achiziții publice între 2018 și 2020.

Companiile implicate sunt APS Service Grup SRL, Moncomtex SRL, Sud-Terra SRL și Zagorlar SRL. Conform autorităților, aceste întreprinderi au transmis informații confidențiale unele altora, iar documentele de participare au fost întocmite de o singură persoană, conducătoare a uneia dintre firme, care a coordonat întreaga activitate. Acest comportament a fost considerat o încălcare gravă a legislației în domeniul concurenței și a fost sancționat ca un cartel dur, afectând corectitudinea procedurilor de achiziție publică, scrieo anticorupție.md.

Interesant este că persoanele-cheie din cadrul acestor întreprinderi sunt toate rude apropiate. Directorul Sud-Terra, Natalia Proțiuc, este soția lui Oleg Mavrodi, directorul Moncomtex. De asemenea, Iaroslav Proțiuc, directorul APS Service Grup, este fratele Nataliei Proțiuc.

Investigația subliniază faptul că această practică a afectat grav mecanismele pieței și a subminat transparența în procedurile de achiziție publică, constituind o încălcare a articolului 5 din Legea concurenței. Sancțiunile aplicate subliniază importanța menținerii unui climat concurențial corect în sectorul public și al achizițiilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Comrat #Licitații #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a dat undă verde statelor membre UE să utilizeze banii rămași din Fondul pentru Redresare și Reziliență (RRF) pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării, inclusiv pentru accelerarea producției de armament, potrivit Politico.

Decizia vizează o sumă rămasă de aproximativ 335 miliarde de euro, dintr-un total de 650 miliarde de euro alocați în 2021 pentru redresarea post-pandemie. Inițial, fondul era destinat tranziției verzi (37%) și digitalizării (20%), însă noul context geopolitic – inclusiv războiul declanșat de Rusia și presiunile NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare – a determinat Bruxellesul să flexibilizeze utilizarea acestor resurse.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că fondurile pot fi direcționate către proiecte care susțin securitatea, inclusiv cyberapărare, pregătirea pentru crize și, indirect, chiar producția de armament. El a invocat exemplul Spaniei, care intenționează să investească o parte din bani în consolidarea securității cibernetice.

Statele membre au termen până în august 2026 să negocieze cu Comisia obiectivele revizuite și să acceseze banii. În paralel, Comisia a cerut Parlamentului European și guvernelor naționale să includă în reglementările fondului european de apărare posibilitatea utilizării RRF ca mecanism de cofinanțare.

Decizia vine în contextul în care unele țări europene au propus o nouă emisiune de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare, idee respinsă de alte state membre. Redirecționarea banilor din RRF evită confruntarea politică și permite finanțarea comună a apărării, fără a recurge la noi împrumuturi europene.

Potrivit planurilor discutate în cadrul NATO, țările membre ar urma să aloce până la 5% din PIB pentru securitate, dintre care 3,5% direct pentru apărare și 1,5% pentru domenii conexe.

Această mutare confirmă transformarea Uniunii Europene într-un actor geopolitic tot mai axat pe securitate și apărare, într-un moment în care războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul SUA sub o posibilă nouă administrație Trump pun presiune pe capacitățile defensive ale Europei.