Corupție în familie! Cum patru întreprinderi din Comrat au pus la cale trucarea licitațiilor publice

Consiliul Concurenței a sancționat patru întreprinderi din Comrat cu amenzi totale de aproximativ 4,7 milioane de lei pentru trucarea a 60 de licitații publice. Investigația a relevat că aceste companii, care activează în domeniul construcțiilor și al infrastructurii rutiere, inclusiv reparația drumurilor și trotuarelor, au coordonat ofertele depuse în cadrul procedurilor de achiziții publice între 2018 și 2020.

Companiile implicate sunt APS Service Grup SRL, Moncomtex SRL, Sud-Terra SRL și Zagorlar SRL. Conform autorităților, aceste întreprinderi au transmis informații confidențiale unele altora, iar documentele de participare au fost întocmite de o singură persoană, conducătoare a uneia dintre firme, care a coordonat întreaga activitate. Acest comportament a fost considerat o încălcare gravă a legislației în domeniul concurenței și a fost sancționat ca un cartel dur, afectând corectitudinea procedurilor de achiziție publică, scrieo anticorupție.md.

Interesant este că persoanele-cheie din cadrul acestor întreprinderi sunt toate rude apropiate. Directorul Sud-Terra, Natalia Proțiuc, este soția lui Oleg Mavrodi, directorul Moncomtex. De asemenea, Iaroslav Proțiuc, directorul APS Service Grup, este fratele Nataliei Proțiuc.

Investigația subliniază faptul că această practică a afectat grav mecanismele pieței și a subminat transparența în procedurile de achiziție publică, constituind o încălcare a articolului 5 din Legea concurenței. Sancțiunile aplicate subliniază importanța menținerii unui climat concurențial corect în sectorul public și al achizițiilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Comrat #Licitații #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.