Coșmarul datoriei de stat! Fostele guvernări au umflat-o până la cer. Finanțele caută bani s-o refinanțeze

Ministerul Finanțelor emite valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă pentru refinanțarea datoriei de stat interne acumulate în anii anteriori, în special, în perioada 2014-2021:

Prin urmare, valoarea și structura datoriei de stat interne este o moștenire din perioadele anterioare. Cu părere de rău, structura acestei datorii după maturitate este una extrem de nefavorabilă, 85%, sau 14,4 mlrd. lei din portofoliul VMS are un termen de circulație mai puțin de un an și necesită a fi refinanțat în timp de un an.

Evident că stingerea integrală a datoriei interne într-un singur an nu este posibilă, în special în perioade de crize. Astfel, pe parcursul a 10 luni ale anului 2022 au fost desfășurate 41 licitații pentru vânzarea VMS, dintre care pentru BT (Bonuri de Trezorerie) – 20 licitații și pentru OS (Obligațiuni de Stat) – 21 licitații. În rezultat au fost comercializate VMS în sumă de 18 406,5 mil. lei la preț de cumpărare. Totodată, la 31.10.2022 au fost răscumpărate VMS ajunse la scadență în sumă de 19 519,7 mil. lei, la preț de cumpărare dintre care BT au fost răscumpărate în sumă de 19 049,7 mil. lei și OS în sumă de 470,0 mil. lei.

Notă: La licitația din 1 noiembrie 2022 au fost comercializate BT în sumă de 1 297,4 mil.lei la preț de cumpărare. Totodată, la 3 noiembrie 2022 vor fi răscumpărate BT ajunse la scadență în sumă de 1 358,4 mil. lei la preț de cumpărare și achitată dobândă în suma de 103,3 mil. lei. Astfel, volumul comercializat nu a acoperit volumul necesar pentru răscumpărare cu 61 mil. lei

Până la finele anului 2022 Ministerul Finanțelor trebuie să răscumpere VMS în sumă de 4 143,4 mil. lei la preț de cumpărare, inclusiv BT în sumă de 4026,5 mil. lei și OS – 116,9 mil. lei.

La fel, se prognozează că, la finele anului 2022, soldul VMS la preț de cumpărare emise pe piața primară va constitui 17 033,1 mil. lei, fiind cu 1 018,8 mil. lei mai puțin față de finele anului 2021. Astfel, se așteaptă diminuarea datoriei formate în anii precedenți.

#datorie #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova