Cotația barilului de petrol Brent crește

05 Dec. 2022, 09:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Dec. 2022, 09:50 // Actual //  MD Bani

Cotaţia barilului de ţiţei Brent a urcat luni, după ce grupul OPEC+ a decis să menţină ţintele de producţie, în contextul în care Uniunea Europeană impune un plafon de preţ pentru petrolul rusesc, transmite Reuters.

În acelaşi timp, un semn pozitiv privind cererea de combustibil l-a reprezentat atenuarea restricţiilor COVID-19 în multe oraşe din China.

La bursa de la Londra, cotaţia ţiţeiului Brent a urcat cu 0,8%, până la 86,29 dolari per baril, în timp ce la bursa de la New York cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate a crescut cu 0,9%, până la 80,68 dolari pe baril.

La reuniunea de duminică, grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei) a convenit să respecte planul convenit luna trecută, de a reduce producţia cu două milioane de barili pe zi, din noiembrie până în 2023.

Analiştii susţin că decizia OPEC+ era aşteptată, deoarece marii producători aşteaptă să vadă impactul deciziilor privind petrolul din Rusia. Luni intră în vigoare un embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. În urma acestui embargo, începând de luni Rusia nu va mai livra statelor UE decât petrol prin conducte. De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.

„Deşi OPEC a decis să menţină ţintele de producţie, mă aştept ca ei să continue să echilibreze piaţa. Implementarea sancţiunilor UE şi plafonarea preţului vor duce la o înăsprire a pieţei petrolului, deşi ne aşteptăm ca piaţa să fie deja poziţionată pentru aceste perspective”, a apreciat Baden Moore, de la National Australia Bank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!