Cotațiile bursiere și leul puternic trag în jos prețurile carburanților: scăderi record în ultimele 10 săptămâni

În ultimele 10 săptămâni, piața carburanților a cunoscut cele mai semnificative scăderi ale prețurilor din ultimii ani. Benzina COR 95 a scăzut cu 2,94 lei/litru, ceea ce reprezintă o reducere de 11,6%, în timp ce motorina standard s-a ieftinit cu 2,67 lei/litru, echivalentul unei scăderi de 12,2%, anunță ANRE.

Aceste scăderi au fost cauzate în principal de micșorarea cotațiilor pe bursele internaționale, dar și de aprecierea monedei naționale față de dolarul SUA. Drept rezultat, benzina este acum comercializată la prețuri similare cu cele din anul 2022, iar motorina a revenit la nivelurile de preț din luna iunie a anului trecut.

În ciuda valului de ieftiniri, ultimele sesiuni bursiere indică semne de temperare a ritmului scăderilor, cu tendințe de recuperare a cotațiilor Platts și Brent.

Pentru perioada 14.09.2024-16.09.2024, Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit prețurile maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard la:
– 22,35 lei/litru pentru benzina COR 95 (scădere de 8 bani);
– 19,30 lei/litru pentru motorina standard (scădere de 7 bani).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#benizina #ieftinire #motorina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.