Credit Suisse s-ar fi prăbușit dacă nu era preluată

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a informat că preluarea forţată a Credit Suisse de către UBS a evitat un dezastru financiar, iar acum este extrem de important ca fuziunea să aibă loc rapid, fără dificultăţi, transmite Reuters.

Pachetul de salvare de miliarde de franci elveţieni, intermediat duminică de SNB, autorităţile de reglementare şi Guvernul elveţian, a prevenit o criză sistemică, a afirmat la conferinţa de presă preşedintele SNB, Thomas Jordan.

„Dacă această soluţie nu ar fi funcţionat, Credit Suisse s-ar fi prăbuşit, cu consecinţe extreme pentru Elveţia, dar şi pentru economia globală”, a spus Thomas Jordan. „În ultimele săptămâni, am văzut o erodare reală a încrederii în sistemul bancar şi pentru a stopa acest fenomen aveam nevoie de altă soluţie în afară de lichidităţi”, a explicat oficialul elveţian.

Acesta consideră că este vital ca preluarea Credit Suisse de către UBS să se realizeze cât mai lin posibil, pentru menţinerea stabilităţii financiare, iar următoarele două săptămâni sunt cruciale.

SNB se aşteaptă în 2023 la o creştere modestă a economiei elveţiene, de 1%, pe fondul perspectivelor globale nesigure, principalele riscuri fiind scăderea activităţii economice şi efectele negative ale turbulenţelor din sectorul financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca nationala a elvetiei #Credit Suisse #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.