Credit Suisse s-ar fi prăbușit dacă nu era preluată

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a informat că preluarea forţată a Credit Suisse de către UBS a evitat un dezastru financiar, iar acum este extrem de important ca fuziunea să aibă loc rapid, fără dificultăţi, transmite Reuters.

Pachetul de salvare de miliarde de franci elveţieni, intermediat duminică de SNB, autorităţile de reglementare şi Guvernul elveţian, a prevenit o criză sistemică, a afirmat la conferinţa de presă preşedintele SNB, Thomas Jordan.

„Dacă această soluţie nu ar fi funcţionat, Credit Suisse s-ar fi prăbuşit, cu consecinţe extreme pentru Elveţia, dar şi pentru economia globală”, a spus Thomas Jordan. „În ultimele săptămâni, am văzut o erodare reală a încrederii în sistemul bancar şi pentru a stopa acest fenomen aveam nevoie de altă soluţie în afară de lichidităţi”, a explicat oficialul elveţian.

Acesta consideră că este vital ca preluarea Credit Suisse de către UBS să se realizeze cât mai lin posibil, pentru menţinerea stabilităţii financiare, iar următoarele două săptămâni sunt cruciale.

SNB se aşteaptă în 2023 la o creştere modestă a economiei elveţiene, de 1%, pe fondul perspectivelor globale nesigure, principalele riscuri fiind scăderea activităţii economice şi efectele negative ale turbulenţelor din sectorul financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca nationala a elvetiei #Credit Suisse #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.