Creditele noi se ieftinesc, cele vechi se scumpesc

Băncile moldovenești au acordat credite noi în sumă de 4,3 miliarde de lei în luna noiembrie, cu 13% mai mult față de luna noiembrie din anul 2021, relevă datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna noiembrie 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,2 la sută și a constituit 570,9 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a diminuat cu 0,22 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate persoanelor fizice, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (79,3 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 15,43 la sută (-0,27 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,05 p.p. comparativ cu luna noiembrie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare acordate în moneda națională s-a micșorat cu 0,29 p.p față de luna precedentă și cu 5,88 p.p. față de luna noiembrie 2021 și a constituit 12,89 la sută.

La creditele în moneda națională s-a micșorat cu 0,11 puncte procentuale, în timp ce împrumuturile în valută străină s-au scumpit cu 0,19 p.p

În ceea ce privește creditele vechi, acordate, băncile le-au scumpit. Astfel, în contextul publicării de către Banca Națională a Moldovei (BNM) din 20 decembrie 2022, a indicelui de referință, utilizat la calculul ratei maxime a dobânzii efective pentru creditele în lei acordate persoanelor fizice, a crescut cu 3,95 puncte procentuale, până la 13,42%. Respectiv băncile comerciale au revizuit în creștere ratele la credite. Astfel, la creditele ipotecare – cu 2,5 puncte procentuale, la credite acordate în cardul programului ”Prima Casă” – cu 2 puncte procentuale, la credite auto – cu 2,5 puncte procentuale, iar la credite revolving la contul de card – cu 2 puncte procentuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #scumpiri #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.