Crește datoria. Cine a primit cei mai mulți bani de la donatorii externi

Datoria externă brută a Republicii Moldova a constituit 8,5 miliarde de lei, în creștere cu 0,8 la sută față de finele anului 2020 și cu 2 la sută comparativ cu trimestrul precedent, potrivit Balanței de Plăți publicată de BNM.

Majorarea datoriei externe, comparativ cu finele anului 2020, a fost determinată de sporirea soldului datoriei externe a administrației publice cu 54,54 mil. USD, altor sectoare – cu 50,84 mil. USD, societăților care acceptă depozite – cu 11,25 mil. USD. În același timp, a scăzut datoria externă a BNM cu 26,13 mil. USD, precum și soldul datoriilor în cadrul creditării intragrup – cu 23,30 mil. USD. În raport cu situația de la sfârșitul trimestrului unu, s-au majorat datoriile administrațiiei publice cu 107,80 mil. USD, altor sectoare – cu 78,56 mil. USD, creditarea intragrup – cu 0,75 mil. USD; s-a diminuat datoria externă a BNM cu 11,16 mil. USD și a societăților care acceptă depozite cu 6,31mil. USD.

În structura datoriei externe pe sectoare instituționale, cea mai mare pondere lea revenit societăților nefinanciare – 41,2 la sută, în creștere cu 0,1 p.p. față de finele anului 2020.

Acestea au fost urmate de administrația publică cu o pondere de 27,2 la sută, care s-a majorat cu 0,5 p.p. față de situția din 31.12.2020. Creditarea intragrup în cadrul investițiilor directe (care nu are distribuire sectorială), inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale, a constituit 22,5 la sută din total, în scădere cu 0,4 p.p. Societățile care acceptă depozite au avut o pondere de 3,9 la sută, în creștere cu 0,1 p.p. Datoria altor societăți financiare a constituit 3,2 la sută din total, având același nivel ca la finele anului 2020, BNM – 1,4 la sută, în scădere cu 0,3 p.p.

Ponderea sectorului gospodăriile populației de 0,6 la sută a rămas neschimbată față de finele anului 2020.

#sectoare #datoria exernă #administrația publică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ajunul campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală (CEC) reamintește autorităților administrației publice locale din țară despre faptul că au obligația de a stabili și a asigura un minim de locuri speciale de afișaj electoral. De asemenea, primăriile sunt obligate, conform legislației, să asigure și un minim de locații pentru desfășurarea întâlnirilor electorale de către candidații la funcția de deputat. Termenul-limită expiră cu trei zile înainte de data începerii campaniei electorale.

„Deciziile/dispozițiile respective sunt afișate imediat la sediul acestor autorități și sunt aduse la cunoștința subiecților interesați prin intermediul mass-mediei, al altor mijloace de comunicare disponibile”, comunică autoritatea electorală.

Potrivit Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1155/2023, panourile fixe vor avea suprafața minimă de doi metri pătrați și vor fi amplasate cel puțin două la fiecare șase mii de alegători.

În cazul municipiilor, orașelor, comunelor, autoritățile vor asigura un minim de un loc special amenajat cu panouri fixe de afișaj electoral cu suprafața de cel puțin doi metri pătrați pentru fiecare localitate din componența acestora.

„Panourile vor fi curățate săptămânal prin grija subdiviziunilor specializate din cadrul administrației publice locale. Autoritățile vor stabili ziua din cursul săptămânii în care panourile cu anunțuri de mică publicitate și publicitatea electorală vor fi curățate”, se arată în comunicatul instituției.

Campania electorală pentru alegerile din 28 septembrie va începe vineri, 29 august curent.

#partide #publicitate #CEC #alegeri