Creștere continuă a prețurilor la carburanți: Benzina ajunge la 26,30 lei/litru, iar motorina la 23,23 lei/litru

Tendința de creștere a prețurilor la carburanți continuă în România, conform informațiilor furnizate de către Agentia Națională pentru Reglementare in Energetica (ANRE). Mâine, prețul benzinei va urca la 26,30 lei pentru un litru, iar prețul motorinei va atinge nivelul de 23,23 lei pentru un litru.

Astfel, șoferii vor fi nevoiți să scoată din buzunar cu șapte bani mai mult pentru fiecare litru de benzină, iar cu trei bani mai mult pentru fiecare litru de motorină. Această creștere a prețurilor la carburanți vine în contextul unor fluctuații semnificative pe piețele energetice globale și a condițiilor geopolitice care au impact asupra prețurilor la petrol.

Această situație poate avea un efect semnificativ asupra bugetului gospodăriilor și a costurilor operaționale ale companiilor, în special a celor care depind de transportul rutier. Majorările constante ale prețurilor la carburanți pot influența inflația și pot pune presiune suplimentară asupra costurilor pentru consumatori și întreprinderi.

Deși autoritățile încearcă să mențină stabilitatea pieței energetice și să minimizeze impactul asupra consumatorilor, factori precum cererea globală, producția și stocurile de petrol, precum și evenimentele geopolitice, pot să influențeze direcția prețurilor la carburanți.

Ieri, ANRE anunța despre reducerea extracțiilor de petrol, ceea ce va duce la scumpirea continuă a carburanților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.