Creștere spectaculoasă a numărului de pasageri la aeroport! O treime dintre moldoveni au zburat în Antalya

Aeroportul Internațional Chișinău anunță că la sfârșitul lunii iulie numărul de pasageri care au decolat și aterizat s-a cifrat la 1,5 milioane, cu peste 51% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

În luna iulie 2023, traficul de pasageri a crescut cu 14,5 % față de iulie 2022, și constituie circa cu 40.199 pasageri mai mult, cifrându-se la 318.328 pasageri.

Datele aeroportului mai arată că și numărul de aterizări și decolări s-a majorat, cu 20% – 2.480 de operațiuni, cu 412 de operațiuni mai multe decât în iulie 2022.

Segmentul cargo a fost și el pe plus. În luna iulie 2023 au avut loc transportări de circa 199,2 tone, cu 28 % mai mult decât în luna iulie a anului precedent.

Turcia se află în topul destinațiilor preferate pentru vacanță operate de pe aeroportul Chișinău, cu ponderea de circa 45%, respectiv peste 17.000 de pasageri mai mult, față de luna iulie 2022, au zburat în această direcție.

Clasamentul continuă cu cele mai populare destinații: Antalya (32,24%), Istanbul (10,67%), Erevan (5,7%), Heraklion (3,75%), Varșovia (3,73%), Dublin (3,44%).

Pe destinații noi în iulie au fost transportați 5.789 de pasageri sau 3,76% din traficul total de pasageri, și anume: Valencia – 1.278 de pasageri; Podgorica – 2.749 de pasageri; Tirana – 1.762 de pasageri.

Majorarea spectaculoasă a numărului de pasageri se datorează faptului că anul trecut spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis din data de 24 februarie după invazia Rusiei în Ucraina. În consecință, toate zborurile de la Aeroportul Chișinău au fost sistate timp de o lună.

Ulterior, din data de 21 martie 2022, o porțiune a spațiului aerian al Republicii Moldova a fost deschis pentru utilizarea de către aeronavele civile și de stat. Astfel a fost reluat treptat a transportul de pasageri.

În prezent, toate zborurile din Republica Moldova au loc pe direcția România pe un coridor îngust. Zborurile în direcția Nord, Est și Sud nu sunt operate, iar cursele spre Federația Rusă, Ucraina și Belarus nu au fost reluate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#decolari #pasageri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul tinerilor din Republica Moldova continuă să scadă. La începutul anului 2026, în țară locuiau 517,3 mii de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani, cu 13 500 mai puține decât cu un an înainte, arată datele Biroului Național de Statistică.

Raportată la cele 365 de zile ale anului, diminuarea reprezintă echivalentul statistic a aproximativ 37 de tineri pe zi. Calculul nu indică însă câți tineri au emigrat zilnic, întrucât datele nu precizează cauzele scăderii și includ inclusiv trecerea persoanelor dintr-o grupă de vârstă în alta.

Tinerii constituie în prezent 21,9% din populația cu reședință obișnuită a țării, adică puțin peste unul din cinci locuitori. Dintre aceștia, 52,1% sunt femei, iar 47,9% – bărbați.

Datele arată că declinul se concentrează în special în rândul tinerilor adulți. Numărul persoanelor de 20–34 de ani s-a redus într-un singur an cu 16.200. Cea mai mare scădere, de 8.200 de persoane, a fost înregistrată în grupa de 30–34 de ani. Au urmat tinerii de 25–29 de ani, al căror număr s-a diminuat cu 5.500, și cei de 20–24 de ani – cu 2.500.

În schimb, generația de 14–19 ani a crescut cu 2.700 de persoane. Majorarea a compensat parțial reducerea din grupele mai mari de vârstă, dar nu a reușit să oprească declinul general.

În ceea ce privește situația de pe piața muncii, în anul 2025, doar 37,7% dintre tinerii de 15–34 de ani erau ocupați, iar 59,9% se aflau în afara forței de muncă. Mai mult de jumătate dintre tinerii inactivi erau elevi sau studenți, iar 19% se ocupau de îngrijirea familiei.

Totuși, 27,9% dintre persoanele de 15–34 de ani nu lucrau și nu erau cuprinse în nicio formă de educație sau instruire. În categoria de 15–29 de ani ponderea tinerilor NEET a fost de 23,2%, iar în rândul celor de 15–24 de ani de 14,5%.

Rata șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani a ajuns la 7,4%, aproape dublu față de media națională de 3,8%. Paradoxal, cea mai mare rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor cu studii superioare – 6,2%, comparativ cu 5,3% în cazul celor cu un nivel scăzut de instruire.

Aproape fiecare al cincilea tânăr ocupat, 18,7%, muncea informal. Dintre tinerii salariați, 5,8% lucrau fără contract individual de muncă. Practica era de peste două ori mai răspândită printre bărbați: 7,8%, față de 3,6% în cazul femeilor.

Numărul elevilor de liceu, al celor din învățământul profesional tehnic și al studenților a ajuns la 151.900, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Învățământul profesional tehnic număra 50.200 de elevi, cu aproximativ 22% mai mulți decât în anul de studii 2021/2022.

În universități se menține însă o concentrare puternică asupra anumitor specialități. Aproape jumătate dintre absolvenții din 2025, respectiv 45,2%, au studiat business, administrare și drept. Calculat din totalul de 13.800 de absolvenți, este vorba despre aproximativ 6.200 de persoane. Domeniile inginerești au reprezentat doar 8%, echivalentul a circa 1.100 de absolvenți.

Datele BNS mai scot în evidență decalajele dintre sat și oraș. Vârsta medie la prima naștere a fost de 28,5 ani în mediul urban și de 24,4 ani în mediul rural, o diferență de peste patru ani. Totodată, 78,6% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere aveau un computer, față de numai 48,3% în mediul rural. În cazul aparatelor de aer condiționat, decalajul este și mai mare: 39,5% față de 9,3%.

Tabloul statistic indică două tendințe opuse: participarea tinerilor la educație este în creștere, însă generația tânără se restrânge, iar integrarea pe piața muncii rămâne dificilă. Datele folosesc grupe de vârstă diferite, de la 14–34 la 15–24 sau 15–29 de ani, astfel încât indicatorii nu pot fi comparați direct fără a ține cont de populația de referință.