Cristian Dărmănescu: Nu cred în monopol. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg. Caută un coleg la Chișinău

Cristian Dărmănescu este Directorul General al companiei Bistromar la Timona – unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de pește și fructe de mare din România. La moment acesta planifică să se extindă și în Republica Moldova, motiv pentru care este în căutarea unui reprezentant la Chișinău care ar media procesele comerciale, scrie pavelzingan.md.

Cristian Dărmănescu este implicat în industria peștelui încă din 2001 când a lansat brandul Alfredo Seafood, aducând primul camion de macrou în țară. În același an, a urmat înființarea primului depozit, la Galați, și, ulterior, inaugurarea fabricii de la Constanța. Abia după 6 ani de activitatea, antreprenorul a lansat o platformă de prelucrare și procesare la București. De asemenea, în vara 2018, omul de afaceri a deschis restaurantul BistroMar.

În 2020, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 77 de milioane de lei românești. În mare parte, succesul pe timp de pandemie s-a datorat magazinului online pe care îl deține.

Strategia de marketing a afacerii are obiectivul de a încuraja românii să consume mai mult pește. Omul de afaceri recunoaște că românii nu era obișnuite cu creveții în restaurante, motiv pentru care au asigurat livrarea.

În prezent compania condusă de Cristian Dărmănescu comercializează o gamă de aproape 300 de produse din pește și fructe de mare, în timp ce, în 2006 vindea doar 2-3 tipuri (macrou, hering și șprot).

Chiar dacă afacerea Cristian Dărmănescu este în industria peștelui, antreprenorul spune că folosește și tehnologiile, printre care și sistemul ERP (Entreprise Resource Planning) – un soft digital complex prin care controlăm și cuantificăm toate procesele de producție. Spre exemplu, în depozit avem loc de 1200 de paleți și știm exact câte și ce fel de mărfuri avem pe fiecare palet.

Pentru ambalarea peștelui, compania folosește tehnologia SKIN și MAP. Acestea reprezintă tehnici de ambalare în vid, ce păstrează prospețimea și aroma cărnii de la recoltare, în timp ce prelucrarea și ambalarea se face fără nitriți, polifosfați și glazură de gheață. Astfel, consumatorul plătește doar produsul, nu și apa din produs.

Produsele companiei Bistromar la Timona pot fi găsite deja și în Kaufland Moldova, iar pe viitor își propun să se extindă în Republica Moldova pe trei canale: retail modern ( retailerii mari precum Linella, Nr 1 și Fourchette), retail tradițional (pescării) și HoReCa.

Referitor la extinderea pe piața Republicii Moldova și monopol, acesta spune că nu cred în monopol. El consideră că pe piață trebuie să existe mulți jucători cu oferte competitive. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg.

De asemenea, la moment, Cristian Dărmănescu este în căutarea unui reprezentat la Chișinău. Reprezentantul va primi un telefon, un laptop și o mașină care va fi alimentată în limita unui buget lunar. Salariul începe de la 600-700 euro lunar, iar ulterior va putea crește în baza bonusurilor pentru vânzări.

Candidatul ideal este o persoană inteligentă și perspicace, preferabil să fi absolvit Universitatea Comercială sau Tehnică. De asemenea, ar fi bine persoana potrivită să ai aibă expertiză în vânzarea produselor alimentare, retail (supermarketuri) dar și HoReCa;

Alte condiții:

Disponibitate de a călători în ROMÂNIA dar și pe teritoriul Rep. Moldova;
Bun cunoscător al lucrului cu PC;
Permis cat. B
Recomandări de la angajatori/ colaboratori

#industria pestelui #angajat #CV #companii #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.