Cristian Dărmănescu: Nu cred în monopol. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg. Caută un coleg la Chișinău

Cristian Dărmănescu este Directorul General al companiei Bistromar la Timona – unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de pește și fructe de mare din România. La moment acesta planifică să se extindă și în Republica Moldova, motiv pentru care este în căutarea unui reprezentant la Chișinău care ar media procesele comerciale, scrie pavelzingan.md.

Cristian Dărmănescu este implicat în industria peștelui încă din 2001 când a lansat brandul Alfredo Seafood, aducând primul camion de macrou în țară. În același an, a urmat înființarea primului depozit, la Galați, și, ulterior, inaugurarea fabricii de la Constanța. Abia după 6 ani de activitatea, antreprenorul a lansat o platformă de prelucrare și procesare la București. De asemenea, în vara 2018, omul de afaceri a deschis restaurantul BistroMar.

În 2020, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 77 de milioane de lei românești. În mare parte, succesul pe timp de pandemie s-a datorat magazinului online pe care îl deține.

Strategia de marketing a afacerii are obiectivul de a încuraja românii să consume mai mult pește. Omul de afaceri recunoaște că românii nu era obișnuite cu creveții în restaurante, motiv pentru care au asigurat livrarea.

În prezent compania condusă de Cristian Dărmănescu comercializează o gamă de aproape 300 de produse din pește și fructe de mare, în timp ce, în 2006 vindea doar 2-3 tipuri (macrou, hering și șprot).

Chiar dacă afacerea Cristian Dărmănescu este în industria peștelui, antreprenorul spune că folosește și tehnologiile, printre care și sistemul ERP (Entreprise Resource Planning) – un soft digital complex prin care controlăm și cuantificăm toate procesele de producție. Spre exemplu, în depozit avem loc de 1200 de paleți și știm exact câte și ce fel de mărfuri avem pe fiecare palet.

Pentru ambalarea peștelui, compania folosește tehnologia SKIN și MAP. Acestea reprezintă tehnici de ambalare în vid, ce păstrează prospețimea și aroma cărnii de la recoltare, în timp ce prelucrarea și ambalarea se face fără nitriți, polifosfați și glazură de gheață. Astfel, consumatorul plătește doar produsul, nu și apa din produs.

Produsele companiei Bistromar la Timona pot fi găsite deja și în Kaufland Moldova, iar pe viitor își propun să se extindă în Republica Moldova pe trei canale: retail modern ( retailerii mari precum Linella, Nr 1 și Fourchette), retail tradițional (pescării) și HoReCa.

Referitor la extinderea pe piața Republicii Moldova și monopol, acesta spune că nu cred în monopol. El consideră că pe piață trebuie să existe mulți jucători cu oferte competitive. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg.

De asemenea, la moment, Cristian Dărmănescu este în căutarea unui reprezentat la Chișinău. Reprezentantul va primi un telefon, un laptop și o mașină care va fi alimentată în limita unui buget lunar. Salariul începe de la 600-700 euro lunar, iar ulterior va putea crește în baza bonusurilor pentru vânzări.

Candidatul ideal este o persoană inteligentă și perspicace, preferabil să fi absolvit Universitatea Comercială sau Tehnică. De asemenea, ar fi bine persoana potrivită să ai aibă expertiză în vânzarea produselor alimentare, retail (supermarketuri) dar și HoReCa;

Alte condiții:

Disponibitate de a călători în ROMÂNIA dar și pe teritoriul Rep. Moldova;
Bun cunoscător al lucrului cu PC;
Permis cat. B
Recomandări de la angajatori/ colaboratori

#industria pestelui #angajat #CV #companii #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.