Cristina Frolov: vom demara activități de promovare a brandului de țară Wine of Moldova. A fost semnat un memorandum

Cooperarea Republicii Moldova cu producătorii români, promovarea regiunii vitivinicole a Mării Negre și potențarea capitalului vitivinicol al celor două țări, care împart o istorie comună, obiceiuri, tradiții, dar și soiuri indigene, reprezintă obiectivele unui memorandum de colaborare. În acest context, Ambasadei Republicii Moldova în România, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV)s-a întâlnit astăzi, 9 septembrie, cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), în vederea semnării acordului.

Potrivit informațiilor, prin intermediul acestui nou parteneriat, Oficiului Național al Viei și Vinului își reiterează interesul în stabilirea de relații de cooperare care servesc interesului comun al ambelor țări.

„Ne dorim creșterea cotei de piața cu minim 50% față de cifrele din anul 2020, iar creșterea numărului de producători prezenți pe piața României, cu minim 40%. De asemenea, în perioada următoare vom demara activități de promovare a brandului de țară Wine of Moldova ca producător de vinuri de calitate, creșterea notorietății acestuia prin acțiuni care vin să confirme excelența vinurilor produse în Republica Moldova. Promovarea soiurilor autohtone comune, astfel, stabilind relații de colaborare între două țări cu o istorie comună”, a declarat Cristina Frolov, Director al Oficiului Național al Viei și Vinului, Republica Moldova.

De asemenea, reprezentanții ONVV informează că, alături de promovarea piețelor a regiunii vitivinicole a Mării Negre, semnarea acestui memorandum va permite schimbul de experiență și transferul de informații din domeniul vitivinicol, identificarea noilor oportunități de export, astfel, contribuind la cooperarea interinstituțională ți creșterea segmentului vinificației atât în România, cât și în Republica Moldova.

„Relația dintre CCIR și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este una specială, ba chiar una dintre cele mai apropiate. Dovadă sunt multiplele activități desfășurate împreună pe parcursul ultimilor ani și bazate pe protocolul instituțional de colaborare semnat încă din 2014”, a menționat Bogdan Visan, Secretar General Adjunct al Camerei de Comerț și Industrie a României.

Oficiul Național al Viei și Vinului reamintește că, în primele 7 luni ale anului 2021, din volumul total al exporturilor, vinurile îmbuteliate constituie 26,886,586 litri, înregistrând o creștere de 10%, cu o valoare de 1.099.881.474 lei, adică, cu 32% în plus față de aceiași perioadă a anului 2020.

Totodată, succesul remarcabil de care s-au bucurat vinurile Moldovei în anul 2020, obținând 956 de medalii la 32 de concursuri internaționale de profil, cel mai mare număr de distincții acumulate până în prezent, spune multe despre potențialul acestora în materie de export și cucerirea noilor piețe.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV)

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă. Instituția a fost concepută după modelul unor instituții similare în domeniul vitivinicol din principalele țări producătoare de vin ale lumii.

Constituirea ONVV a reprezentat pasul decisiv făcut de sectorul public și privat în implementarea schimbărilor în cadrul legislativ și normativ al sectorului vitivinicol și promovarea brandului vinicol de țară – „Vinul Moldovei. O legendă vie” care contribuie esențial la recunoașterea și promovarea vinului moldovenesc de calitate peste hotarele țării.

ONVV activează pe lângă Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

Despre Camera de Comerț și Industrie a României

Camera de Comerț și Industrie a României este cea mai puternică asociație a mediului de afaceri din Romania, reunind în rândurile sale întreagă rețea de 42 de camere de comerț și industrie teritoriale, camere de comerț bilaterale și asociații profesionale.

Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentala, cu caracter autonom, care susține interesele comunității de afaceri și, în special pe cele ale membrilor săi, în dialogul cu instituțiile statului și organismele internaționale. CCIR acționează pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent și propice dezvoltării sectorului privat, unei economii de piață reale, durabile și deschise spre exterior.

CCIR este aproape de mediul de afaceri și prin oferta să de servicii care include misiuni economice, programe de perfecționare profesională, organizarea de seminarii și dezbateri, baze de date de informații și oportunități de afaceri care pot contribui la dezvoltarea afacerilor.

#cristina frolov #ONVV #memorandum #vinuri #colaborare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.