Critici usturătoare, de la premierul Ciucă, îndreptate către Wizz Air

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, referitor la faptul că Wizz Air a decis să suspende toate zborurile către Chișinău începând cu data de 14 martie, din cauza „evoluțiilor recente din Moldova și a riscului ridicat, dar nu iminent, din spațiul aerian al țării”, că din discuțiile pe care le-am avut cu premierul Republicii Moldova Dorin Recean nu exista niciun motiv pentru companie să suspende cursele. Șeful Executivului a adăugat că România e țară membră a NATO și astfel „iminența unui atac este puțin probabilă”.

„Suspendarea zborurilor? Din discuțiile pe care le-am avut cu premierul Republicii Moldova Dorin Recean, a rezultat foarte clarcă nu existau motive ca Wizz Air să își suspende zborurile. Ca atare, nu există acest pericol în momentul de față. România este o țară membru a NATO, iar iminența unui atac este puțin probabilă în acest moment”, a afirmat Nicolae Ciucă, întrebat despre subiect într-o conferință de presă susținută la joi la Târgu Mureș, România.

Wizz Air anunța pe 27 februarie că își suspendă toate zborurile din și în Republica Moldova.

După data de 14 martie, Wizz Air va oferi zboruri suplimentare din Iași, pentru a sprijini pasagerii din Chișinău. Acest lucru presupune o nouă rută de la Iași către Berlin, precum și creșterea frecvenței zborurilor către Barcelona, Milano Bergamo, Bologna, Roma Ciampino, Roma Fiumicino, Dortmund, Larnaca, Londra Luton și Treviso din Iași, care este cea mai apropiată destinație din reţeaua Wizz Air.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciucă #wizz air #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.