Ce va face Ucraina în cazul în care ruși își pornesc tancurile către Republica Moldova

În cazul în care președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va face apel la Ucraina pentru a oferi ajutor, în special prin mijloace militare, o astfel de chestiune ar putea fi luată în considerare de către autoritățile ucrainene, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare (NSDC) al Ucrainei, Oleksii Danilov, citat de publicația Glavcom.

„Dacă există un astfel de apel, acesta poate fi luat în considerare ținând cont de toate procesele și circumstanțele care au loc. Mai ales că suntem vecini”, a spus el, într-un interviu pentru „RBK-Ukraine”.

În cazul în care Rusia va încerca să pună în aplicare un plan de revoltă pe teritoriul Moldovei, pentru Ucraina va apărea un punct de tensiune suplimentar, căruia va trebui să i se acorde atenție, a precizat Danilov.

„Va trebui să deturnăm o parte din armata noastră spre secțiunea frontierei moldovenești. Aceasta este o tehnică clasică, nu este nimic nou aici”, a declarat Danilov.

Secretarul Consiliului Național de Securitate a explicat că rușii doresc să implice activ atât direcția belarusă, cât și cea moldovenească, astfel încât Ucraina să-și disperseze forțele și capacitățile militare.

„Noi, Belarus și Moldova suntem Europa, geografic, mental, istoric, aparținem comunității europene. Iar Rusia aparține Asiei, o mare parte din teritoriul său aparține Asiei, ei sunt asiatici. Nu este nimic în neregulă cu asta, trebuie doar să acceptați acest lucru ca un dat și să nu le mai vorbiți ca unor europeni. Toată lumea poate trăi – atât asiaticii, cât și europenii, oricine”, a mai spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.