Criza cafelei. Schimbările climatice vor reduce terenurile disponibile pentru producţia de cafea cu peste 50% 

16 Mai 2023, 05:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2023, 05:11 // Actual //  bani.md

Schimbările climatice vor reduce suprafeţele de teren disponibile pentru producţia de cafea cu 54% până în anul 2100, chiar şi în cazul în care creşterea temperaturilor globale va fi limitată la obiectivele convenite la nivel internaţional, conform unui nou raport, transmite luni DPA/PA Media.

Producătorii de cafea din Honduras până în Etiopia au declarat că suferă deja de pe urma destabilizării climei, iar organizaţia Christian Aid a solicitat guvernului britanic să intervină prin anularea datoriilor istorice şi strângerea de fonduri pentru acoperirea pierderilor şi daunelor provocate de climă, scrie Agerpres.

Potrivit calculelor organizaţiei, creşterea temperaturilor şi condiţiile meteorologice imprevizibile vor reduce suprafeţele de teren adecvate pentru producţia de cafea cu 54,4%, chiar dacă temperaturile globale sunt limitate la 1,5-2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Peste jumătate din cafeaua consumată în Marea Britanie provine din Brazilia şi Vietnam, două ţări deosebit de vulnerabile la schimbările climatice.

Vietnam a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istoria datelor sale meteorologice săptămâna trecută – 44,1 grade Celsius -, în timp ce ţările vecine au consemnat la rândul lor noi extreme.

Temperaturile în creştere, ca şi precipitaţiile neregulate, bolile, perioadele de secetă şi alunecările de teren provocate de schimbările climatice induse de om ameninţă să restrângă industria cafelei şi să îi sărăcească pe producători.

„Ca producător de cafea, aceasta este din ce în ce mai greu de produs. Şi da, asta are evident legătură cu schimbările climatice deoarece înainte plantam cafea şi se producea aproape de la sine”, a declarat o fermieră din Honduras, Yadira Lemus.

„În ceea ce priveşte schimbările climatice, vedem o creştere a temperaturilor. Vremea este mai greu de prezis. Înainte puteam să ne dăm seama care era iarnă şi care vară şi când să plantăm. Acum nu mai putem face asta. Nu mai putem pentru că se schimbă de la un al la altul şi nu mai este uşor de prezis. Cine putea să prevadă că urma să avem furtunile şi uraganele de anul trecut? Acum e o lipsă de ploaie. Suntem mult mai vulnerabili la astfel de tipuri de schimbări”, a spus ea.

Christian Aid a lansat acest avertisment într-un nou raport intitulat „Treziţi-vă şi mirosiţi cafeaua: Criza climatică şi cafeaua”, care face apel la anularea datoriilor „nedrepte” şi la sprijin financiar pentru ca fermierii să îşi diversifice mijloacele de trai.

Yitna Tekaligne, managerul din Etiopia al organizaţiei, a declarat: „Africanii reprezintă 17% din populaţia lumii, dar noi generăm doar 4% din emisiile de gaze cu efect de seră care au cauzat criza climatică. Totuşi, noi suntem cei care ducem greul în ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice. Industria noastră a cafelei este cel mai important export al Etiopiei şi
generează locuri de muncă importante. Dar acum este ameninţată de schimbările climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra producţiei de cafea este vizibil, inclusiv printr-un nivel ridicat al ruginii frunzelor de cafea”.

„Sunt multe lucruri pe care guvernul Marii Britanii le poate face, începând cu utilizarea influenţei sale pentru a-i determina pe creditorii privaţi occidentali să anuleze datoriile celor mai sărace ţări ale lumii şi prin mobilizarea fondurilor vitale de care avem nevoie pentru a face faţă pierderilor şi pagubelor provocate ţării noastre de criza climatică”, a adăugat el.

David Taylor, director pentru politici în cadrul organizaţiei Fairtrade Foundation, a declarat: „Acest raport oportun de la Christian Aid evidenţiază ceea ce cultivatorii de cafea de la Fairtrade spun de ceva vreme: consecinţele catastrofale ale deteriorării climei le pun în pericol nu doar mijloacele de trai, ci şi viitorul culturii lor, atât de populară”.

„Comunităţile agricole au un rol esenţial în rezolvarea crizei climatice şi deţin expertiza necesară pentru a o aborda. Cu toate acestea, prea mulţi fermieri de cafea mici – în special cei care nu au protecţia financiară oferită de Fairtrade – pur şi simplu nu îşi permit să facă acest lucru, deoarece preţul pe care îl primesc pentru produsele lor este mult prea mic. Acest lucru este nedrept”, a adăugat Taylor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Feb. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!