Criza cafelei. Schimbările climatice vor reduce terenurile disponibile pentru producţia de cafea cu peste 50% 

16 Mai 2023, 05:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2023, 05:11 // Actual //  bani.md

Schimbările climatice vor reduce suprafeţele de teren disponibile pentru producţia de cafea cu 54% până în anul 2100, chiar şi în cazul în care creşterea temperaturilor globale va fi limitată la obiectivele convenite la nivel internaţional, conform unui nou raport, transmite luni DPA/PA Media.

Producătorii de cafea din Honduras până în Etiopia au declarat că suferă deja de pe urma destabilizării climei, iar organizaţia Christian Aid a solicitat guvernului britanic să intervină prin anularea datoriilor istorice şi strângerea de fonduri pentru acoperirea pierderilor şi daunelor provocate de climă, scrie Agerpres.

Potrivit calculelor organizaţiei, creşterea temperaturilor şi condiţiile meteorologice imprevizibile vor reduce suprafeţele de teren adecvate pentru producţia de cafea cu 54,4%, chiar dacă temperaturile globale sunt limitate la 1,5-2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Peste jumătate din cafeaua consumată în Marea Britanie provine din Brazilia şi Vietnam, două ţări deosebit de vulnerabile la schimbările climatice.

Vietnam a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istoria datelor sale meteorologice săptămâna trecută – 44,1 grade Celsius -, în timp ce ţările vecine au consemnat la rândul lor noi extreme.

Temperaturile în creştere, ca şi precipitaţiile neregulate, bolile, perioadele de secetă şi alunecările de teren provocate de schimbările climatice induse de om ameninţă să restrângă industria cafelei şi să îi sărăcească pe producători.

„Ca producător de cafea, aceasta este din ce în ce mai greu de produs. Şi da, asta are evident legătură cu schimbările climatice deoarece înainte plantam cafea şi se producea aproape de la sine”, a declarat o fermieră din Honduras, Yadira Lemus.

„În ceea ce priveşte schimbările climatice, vedem o creştere a temperaturilor. Vremea este mai greu de prezis. Înainte puteam să ne dăm seama care era iarnă şi care vară şi când să plantăm. Acum nu mai putem face asta. Nu mai putem pentru că se schimbă de la un al la altul şi nu mai este uşor de prezis. Cine putea să prevadă că urma să avem furtunile şi uraganele de anul trecut? Acum e o lipsă de ploaie. Suntem mult mai vulnerabili la astfel de tipuri de schimbări”, a spus ea.

Christian Aid a lansat acest avertisment într-un nou raport intitulat „Treziţi-vă şi mirosiţi cafeaua: Criza climatică şi cafeaua”, care face apel la anularea datoriilor „nedrepte” şi la sprijin financiar pentru ca fermierii să îşi diversifice mijloacele de trai.

Yitna Tekaligne, managerul din Etiopia al organizaţiei, a declarat: „Africanii reprezintă 17% din populaţia lumii, dar noi generăm doar 4% din emisiile de gaze cu efect de seră care au cauzat criza climatică. Totuşi, noi suntem cei care ducem greul în ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice. Industria noastră a cafelei este cel mai important export al Etiopiei şi
generează locuri de muncă importante. Dar acum este ameninţată de schimbările climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra producţiei de cafea este vizibil, inclusiv printr-un nivel ridicat al ruginii frunzelor de cafea”.

„Sunt multe lucruri pe care guvernul Marii Britanii le poate face, începând cu utilizarea influenţei sale pentru a-i determina pe creditorii privaţi occidentali să anuleze datoriile celor mai sărace ţări ale lumii şi prin mobilizarea fondurilor vitale de care avem nevoie pentru a face faţă pierderilor şi pagubelor provocate ţării noastre de criza climatică”, a adăugat el.

David Taylor, director pentru politici în cadrul organizaţiei Fairtrade Foundation, a declarat: „Acest raport oportun de la Christian Aid evidenţiază ceea ce cultivatorii de cafea de la Fairtrade spun de ceva vreme: consecinţele catastrofale ale deteriorării climei le pun în pericol nu doar mijloacele de trai, ci şi viitorul culturii lor, atât de populară”.

„Comunităţile agricole au un rol esenţial în rezolvarea crizei climatice şi deţin expertiza necesară pentru a o aborda. Cu toate acestea, prea mulţi fermieri de cafea mici – în special cei care nu au protecţia financiară oferită de Fairtrade – pur şi simplu nu îşi permit să facă acest lucru, deoarece preţul pe care îl primesc pentru produsele lor este mult prea mic. Acest lucru este nedrept”, a adăugat Taylor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!