În ultimul timp, una dintre cele mai discutate teme în societatea noastră este criza demografică severă cu care se confruntă Republica Moldova. Şi acest interes faţă de subiectul dat e de înţeles, pentru că Republica Moldova e pe unul dintre primele locuri în lume la capitolul declinul numărului populaţiei, cauza de bază fiind emigrarea, în special a tinerilor și persoanelor de vârstă reproductivă, fertilitatea scăzută, speranța de viață joasă și îmbătrânirea populației. Spre exemplu, în 2023 în Republica Moldova s-au născut doar 24 mii copii sau cu 11% mai puţini decât în 2022. Iar în ultimii nouă ani numărul femeilor de vârstă fertilă s-a redus cu peste 135 mii. Aceste date, dar şi altele la fel de relevante arată că Republica Moldova se îndreaptă cu paşi mari spre o catastrofă demografică de proporţii.
Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei, Produsul Intern Brut, bugetul, sustenabilitatea fondurilor de pensii etc. Iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. Astfel, potrivit unor estimări, către anul 2035, populaţia Republicii Moldova ar putea să se micşoreze până la 2 milioane de oameni, iar fiecare a treia persoană va avea peste 60 de ani.
Eu nu fac parte dintre acei care, atunci când constată existenţa unei probleme, caută vinovaţii, dar nu soluţiile. Prefer să vorbesc despre fenomene, tendinţe şi mai puţin despre oameni şi organizaţii concrete. Astfel, pentru mine este absolut evident că declinul demografic a fost sporit inclusiv de pandemia de COVID-19. Reducerea activităţii economice și a locurilor de muncă plătite decent a generat un nou val de migrație a tinerilor (şi nu doar a lor) spre ţări care oferă oportunităţi şi condiţii mult mai bune din acest punct de vedere. Şi procesul dat nu poate fi împiedicat. Mai ales dacă avem în vedere faptul că libera circulaţie a forţei de muncă este una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale Uniunii Europene și a pieței unice. Evident, şi-a spus cuvântul şi războiul din ţara vecină, pe fondalul căruia au avut de suferit mai mulţi indicatori social-economici importanţi, cu impact direct asupra vieţii oamenilor. De aceea şi asistăm la creşterea constantă a numărului celor ce pleacă pentru totdeauna din Moldova. Statistica oficială arată că în ultimii ani numărul lor a depăşit cifra de 200 000 şi aceasta e o mare problemă, care necesită soluţii urgente. Dacă nu le vom implementa, riscăm să rămânem un stat fără populaţie sau mai bine zis un stat populat preponderent de bătrâni, fără economie funcţională, fără un sistem de protecţie socială adecvat etc.
Vorbind despre soluţionarea acestei probleme majore, trebuie să ne inspirăm din abordarea pe care o are Uniunea Europeană. De ceva timp, la nivelul Parlamentului European, provocările demografice sunt trecute, alături de schimbările climatice şi tranziţia digitală, drept priorităţi absolute. A venit timpul ca şi noi să declarăm soluţionarea crizei demografice drept o prioritate naţională. Dacă vom face acest lucru, vom putea purcede mult mai uşor la întreprinderea acţiunilor concrete ce reies din prioritatea respectivă.
În mod logic, din prioritatea naţională decurg alte priorităţi. În cazul nostru, acestea ar fi: sănătatea, educaţia, infrastructura, agricultura şi mediul. Vorbim de cinci domenii în care trebuie să fie întreprinse acţiuni urgente, deoarece ele determină calitatea vieţii şi joacă un rol decisiv atunci când avem de gestionat probleme atât de grave cum e criza demografică.
De asemenea, trebuie să avem în vedere în acest context şi alte acţiuni şi preocupări concrete, cum ar fi, spre exemplu: reglarea politicilor privind migrația; adoptarea de măsuri care să stimuleze creșterea numărului de copii; flexibilizarea pieţei muncii etc. Iar exemplele altor ţări, care au trecut prin situaţii similare, arată că rezultatele benefice nu întârzie să apară. Astfel, gestionând o mare problemă, la un moment dat ajungem să constatăm că avem beneficii, chiar dacă pentru unii acest lucru sună uşor paradoxal.
Experienţele altor ţări demonstrează că schimbările demografice pot fi utilizate drept oportunitate pentru creşterea economică și dezvoltarea umană, investind în capitalul uman. Şi noi trebuie să avem exact aceeaşi abordare. Eu sunt pe deplin de acord cu ideea că politicile în domeniul demografic trebuie să ţintească calitatea vieţii oamenilor, nu numărul acestora. Şi dacă vom proceda anume astfel, atunci cu siguranţă, dacă nu pe termen scurt, atunci pe termen mediu, vom putea vorbi realmente despre ameliorarea crizei demografice şi apariţia premiselor pentru depăşirea acesteia.
Valeriu Pleşca, doctor în ştiinţe politice, businessman
