Criza din Marea Neagră scumpește exporturile cerealelor. Costurile logistice au explodat cu până la 100%

26 Iul. 2026, 10:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Iul. 2026, 10:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Atacurile repetate asupra infrastructurii portuare din Ucraina schimbă regulile jocului pe piața cerealelor din regiunea Mării Negre. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, deși recolta din Ucraina se anunță peste așteptări atât ca volum, cât și ca calitate, exporturile sunt afectate de deteriorarea condițiilor logistice, ceea ce susține prețurile și majorează costurile de transport.

Conform analizei, Ucraina estimează pentru acest sezon o producție de 75–77 milioane de tone de cereale și oleaginoase. Până la 25 iulie au fost recoltate aproximativ 11–12 milioane de tone de grâu, reprezentând circa 35–40% din recolta prognozată. Totodată, între 65% și 70% din grâu este de calitate pentru panificație, peste așteptările inițiale ale pieței.

Cu toate acestea, problema majoră nu mai este producția, ci exportul. Bombardamentele asupra porturilor, terminalelor cerealiere și navelor comerciale au redus semnificativ capacitatea de operare a porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Estimările din piață indică faptul că, în perioada de vârf a recoltării, capacitatea efectivă de export pe cale maritimă ar putea scădea cu aproximativ o treime.

În aceste condiții, Portul Constanța își consolidează rolul de principal centru logistic pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Tot mai multe volume de cereale sunt redirecționate prin porturile dunărene Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, de unde sunt transportate cu barjele spre Constanța și apoi expediate către Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia.

Potrivit lui Iurie Rija, această soluție vine însă cu un cost ridicat. Transportul fluvial dintre Reni și Ismail către Constanța s-a scumpit de la 14–15 dolari pe tonă la aproximativ 28 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 100% în doar câteva săptămâni.

În ansamblu, costurile logistice suportate de exportatori sunt în prezent cu 80–100% mai mari decât la începutul lunii iulie. Scumpirile sunt generate de lipsa barjelor disponibile, nivelul redus al Dunării, majorarea primelor de asigurare și intensificarea riscurilor de securitate.

Analiza mai arată că numeroase companii internaționale de transport maritim și-au redus activitatea în porturile ucrainene, obligând exportatorii să recurgă la transport multimodal, cu transbordări suplimentare, timpi mai mari de livrare și costuri operaționale mai ridicate.

Pe piața internațională, aceste dificultăți logistice încep să fie reflectate în cotațiile bursiere. Deși oferta de cereale este una generoasă, riscurile legate de export și de funcționarea infrastructurii mențin prețurile grâului la un nivel ridicat și reduc presiunea sezonieră exercitată de noua recoltă.

În opinia economistului, performanța exporturilor agricole din regiunea Mării Negre în sezonul 2026–2027 va depinde mai puțin de volumul recoltei și mai mult de capacitatea infrastructurii logistice de a transporta marfa către cumpărătorii internaționali. Atât timp cât atacurile asupra porturilor ucrainene continuă, Constanța și coridorul Dunării vor rămâne principalele rute alternative de export, însă la costuri considerabil mai mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.