Criza energetică. Nemţii au decis să taie lumina

28 Iul. 2022, 05:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iul. 2022, 05:41 // Actual //  bani.md

Având în vedere creşterea preţurilor la electricitate şi gaz, autorităţile locale din Berlin au decicis să limiteze iluminatul mai multor clădiri din capitala germană.

Începând din această seară, treptat, Coloana Victoriei, Biserica Memorială, Primăria Roşie, Castelul Charlottenburg şi alte clădiri emblematice ale oraşului nu vor mai fi iluminate. Un total de aproximativ 200 de obiecte vor fi lăsate în întuneric la Berlin. Acest lucru face parte din pachetul de măsuri pentru a reduce consumul de energie.

Potrivit comunicatului emis de autorităţile locale, consumul de energie electrică pentru toate obiectele este de aproximativ 200.000 kWh/an, ceea ce corespunde aproximativ consumului a 150 de gospodării formate dintr-o singură persoană. Costurile cu energia electrică se ridică la aproximativ 40.000 de euro, se arată în comunicat.

Potrivit administraţiei de mediu, o companie specializată în domeniul electricităţii va începe imediat pregătirile pentru oprirea sistemelor de iluminat. Între 100 şi 120 de elemente de luminat ar putea fi scoase din funcţiune în fiecare zi. Oprirea tuturor instalaţiilor ar putea fi finalizată în trei-patru săptămâni, scrie Bild.

„Având în vedere războiul din Ucraina şi ameninţările politicii energetice a Rusiei, este important să ne folosim energia cât mai atent posibil”, a declarat senatorul pentru mediu Bettina Jarasch (Verzi). Ea a subliniat că sectorul public are o funcţie de model.

La jumătatea lunii iulie, primarul-guvernator al Berlinului, Franziska Giffey (SPD), s-a pronunţat în favoarea stingerii iluminatului de la Poarta Brandenburg pe timp de noapte.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.