Criza energetică. Nemţii au decis să taie lumina

Având în vedere creşterea preţurilor la electricitate şi gaz, autorităţile locale din Berlin au decicis să limiteze iluminatul mai multor clădiri din capitala germană.

Începând din această seară, treptat, Coloana Victoriei, Biserica Memorială, Primăria Roşie, Castelul Charlottenburg şi alte clădiri emblematice ale oraşului nu vor mai fi iluminate. Un total de aproximativ 200 de obiecte vor fi lăsate în întuneric la Berlin. Acest lucru face parte din pachetul de măsuri pentru a reduce consumul de energie.

Potrivit comunicatului emis de autorităţile locale, consumul de energie electrică pentru toate obiectele este de aproximativ 200.000 kWh/an, ceea ce corespunde aproximativ consumului a 150 de gospodării formate dintr-o singură persoană. Costurile cu energia electrică se ridică la aproximativ 40.000 de euro, se arată în comunicat.

Potrivit administraţiei de mediu, o companie specializată în domeniul electricităţii va începe imediat pregătirile pentru oprirea sistemelor de iluminat. Între 100 şi 120 de elemente de luminat ar putea fi scoase din funcţiune în fiecare zi. Oprirea tuturor instalaţiilor ar putea fi finalizată în trei-patru săptămâni, scrie Bild.

„Având în vedere războiul din Ucraina şi ameninţările politicii energetice a Rusiei, este important să ne folosim energia cât mai atent posibil”, a declarat senatorul pentru mediu Bettina Jarasch (Verzi). Ea a subliniat că sectorul public are o funcţie de model.

La jumătatea lunii iulie, primarul-guvernator al Berlinului, Franziska Giffey (SPD), s-a pronunţat în favoarea stingerii iluminatului de la Poarta Brandenburg pe timp de noapte.

#lumină #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.