Criza energiei aprinde spiritele între ţările europene: „Dubla lovitură” a Germaniei generează critici în UE

Pe fondul creşterii preţurilor la energie, statele membre UE caută în continuare un răspuns. În timp ce se străduiesc să vină cu un răspuns unificat, Germania a propus măsuri naţionale cu o valoare de până la 200 de miliarde de euro, o decizie care a generat critici şi apeluri la unitate în Uniunea Europeană.

Guvernul german a anunţat un plafon pentru preţul gazelor naturale pentru a-i proteja pe consumatori de creşterea facturilor la energie, rezultată ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina. Coaliţia guvernamentală, formată din social-democraţi, ecologişti şi formaţiunea pro-business Partidul Liberal-Democrat (FDP), se gândeşte la un pachet de subvenţii cu o valoare cuprinsă între 150 şi 200 de miliarde de euro. Fondurile urmează să fie realocate de la Fondul de Stabilizare Economică, care a fost înfiinţat iniţial pentru a diminua impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei. Guvernul german va pune la punct măsuri pentru a consolida situaţia financiară a importatorilor de gaze, care au probleme în a plăti pentru energia care nu mai este furnizată de Rusia. Cancelarul german, Olaf Scholz, a descris aceste măsuri destinate să asigure aprovizionarea cu energie a ţării, precum şi plafonul impus preţului gazelor, drept o „dublă lovitură” pentru a face Germania să treacă peste criza energetică.

Însă, această „dublă lovitură” a generat critici din partea altor ţări UE care ar putea să nu dispună de mijloacele pentru a finanţa măsuri similare.

Prima reacţie a venit de la Roma. „Confruntaţi cu o ameninţare comună, nu putem fi divizaţi în funcţie de bugetele naţionale”, a spus prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, într-o critică la anunţul autorităţilor de la Berlin, făcând un apel către europeni „să dea dovadă de unitate”.

#Energie #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.