Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe

VW ameninţă că îşi ia jucăriile şi pleacă acolo unde gazele sunt mai ieftine, ceea ce sună a şantajul obişnuit în situaţii dificile din partea unui angajator mare cu influenţe politice puternice, doar că de data aceasta pare să fie vorba de ceva mai serios. Semnale asemănătoare au dat şi alte companii din industrie. În Germania se vorbeşte chiar şi de o dezindustrializare produsă de criza de energie.

Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, şi-ar putea reloca producţia din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg. Compania analizează modalităţi de contracarare a unei penurii de gaze, printre care posibile mişcări de relocare în jurul reţelei sale de facilităţi globale, semnalând modul în care criza energiei provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia ameninţă să dea peste cap peisajul industrial al Europei, scrie Bloomberg.

Compania deţine uzine importante în Germania, Cehia şi Slovacia, printre ţările cu cea mai ridicată dependenţă de gazele ruseşti, cât şi unităţi în Europa de Sud care-şi obţin energia din alte părţi.

„Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a preţurilor gazelor şi electricităţii“, a declarat Thomas Steg, director pe relaţii externe al companiei. „În caz contrar, companiile mici şi mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore şi vor fi nevoite să-şi reducă sau suspende producţia“.

În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existenţial sau o problemă majoră. Aproape una din cinci companii caută să-şi mute producţia peste graniţe.

Yasmin Fahimi, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar putea confrunta cu un proces de dezindustrializare, notează Der Spiegel.

#germnia #relocare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.