Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe

VW ameninţă că îşi ia jucăriile şi pleacă acolo unde gazele sunt mai ieftine, ceea ce sună a şantajul obişnuit în situaţii dificile din partea unui angajator mare cu influenţe politice puternice, doar că de data aceasta pare să fie vorba de ceva mai serios. Semnale asemănătoare au dat şi alte companii din industrie. În Germania se vorbeşte chiar şi de o dezindustrializare produsă de criza de energie.

Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, şi-ar putea reloca producţia din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg. Compania analizează modalităţi de contracarare a unei penurii de gaze, printre care posibile mişcări de relocare în jurul reţelei sale de facilităţi globale, semnalând modul în care criza energiei provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia ameninţă să dea peste cap peisajul industrial al Europei, scrie Bloomberg.

Compania deţine uzine importante în Germania, Cehia şi Slovacia, printre ţările cu cea mai ridicată dependenţă de gazele ruseşti, cât şi unităţi în Europa de Sud care-şi obţin energia din alte părţi.

„Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a preţurilor gazelor şi electricităţii“, a declarat Thomas Steg, director pe relaţii externe al companiei. „În caz contrar, companiile mici şi mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore şi vor fi nevoite să-şi reducă sau suspende producţia“.

În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existenţial sau o problemă majoră. Aproape una din cinci companii caută să-şi mute producţia peste graniţe.

Yasmin Fahimi, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar putea confrunta cu un proces de dezindustrializare, notează Der Spiegel.

#germnia #relocare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele bancare au crescut puternic la începutul anului. În luna ianuarie 2026, depozitele noi atrase în Republica Moldova au constituit 24 746 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a banilor a provenit de la mediul de afaceri, care a asigurat 68,2% din total, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu 31,8%.

În sectorul corporativ, companiile au preferat în mod covârșitor depozitele la vedere. Acestea au fost plasate în lei la o rată medie de 2,34%, în volum de 13 033 milioane lei, iar în valută la 0,93%, însumând 3 295 milioane lei. Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost mult mai reduse, fiind constituite în lei la o dobândă medie de 3,77%, în volum de 443 milioane lei, și în valută la 2,04%, în volum de 117 milioane lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au fost remunerate modest, cu o rată medie de 0,88% în lei, pentru un volum de 4 802 milioane lei, și de 0,91% în valută, pentru 57 milioane lei. În schimb, depozitele la termen au oferit randamente mai atractive. Persoanele fizice au constituit depozite la termen în lei la o dobândă medie de 5,37%, în volum de 2 168 milioane lei, iar în valută la 1,31%, însumând 829 milioane lei.

Structura pe maturități arată că, în cazul depozitelor la termen în lei ale populației, cele mai mari sume au fost plasate pe intervale de 6–12 luni și 2–5 ani, cu rate în jur de 5–6%. În valută, preferința s-a concentrat pe maturități de până la 6 luni și pe segmentul 2–5 ani, însă la dobânzi considerabil mai mici.