Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe

VW ameninţă că îşi ia jucăriile şi pleacă acolo unde gazele sunt mai ieftine, ceea ce sună a şantajul obişnuit în situaţii dificile din partea unui angajator mare cu influenţe politice puternice, doar că de data aceasta pare să fie vorba de ceva mai serios. Semnale asemănătoare au dat şi alte companii din industrie. În Germania se vorbeşte chiar şi de o dezindustrializare produsă de criza de energie.

Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, şi-ar putea reloca producţia din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg. Compania analizează modalităţi de contracarare a unei penurii de gaze, printre care posibile mişcări de relocare în jurul reţelei sale de facilităţi globale, semnalând modul în care criza energiei provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia ameninţă să dea peste cap peisajul industrial al Europei, scrie Bloomberg.

Compania deţine uzine importante în Germania, Cehia şi Slovacia, printre ţările cu cea mai ridicată dependenţă de gazele ruseşti, cât şi unităţi în Europa de Sud care-şi obţin energia din alte părţi.

„Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a preţurilor gazelor şi electricităţii“, a declarat Thomas Steg, director pe relaţii externe al companiei. „În caz contrar, companiile mici şi mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore şi vor fi nevoite să-şi reducă sau suspende producţia“.

În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existenţial sau o problemă majoră. Aproape una din cinci companii caută să-şi mute producţia peste graniţe.

Yasmin Fahimi, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar putea confrunta cu un proces de dezindustrializare, notează Der Spiegel.

#germnia #relocare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.