Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe

VW ameninţă că îşi ia jucăriile şi pleacă acolo unde gazele sunt mai ieftine, ceea ce sună a şantajul obişnuit în situaţii dificile din partea unui angajator mare cu influenţe politice puternice, doar că de data aceasta pare să fie vorba de ceva mai serios. Semnale asemănătoare au dat şi alte companii din industrie. În Germania se vorbeşte chiar şi de o dezindustrializare produsă de criza de energie.

Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, şi-ar putea reloca producţia din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg. Compania analizează modalităţi de contracarare a unei penurii de gaze, printre care posibile mişcări de relocare în jurul reţelei sale de facilităţi globale, semnalând modul în care criza energiei provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia ameninţă să dea peste cap peisajul industrial al Europei, scrie Bloomberg.

Compania deţine uzine importante în Germania, Cehia şi Slovacia, printre ţările cu cea mai ridicată dependenţă de gazele ruseşti, cât şi unităţi în Europa de Sud care-şi obţin energia din alte părţi.

„Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a preţurilor gazelor şi electricităţii“, a declarat Thomas Steg, director pe relaţii externe al companiei. „În caz contrar, companiile mici şi mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore şi vor fi nevoite să-şi reducă sau suspende producţia“.

În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existenţial sau o problemă majoră. Aproape una din cinci companii caută să-şi mute producţia peste graniţe.

Yasmin Fahimi, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar putea confrunta cu un proces de dezindustrializare, notează Der Spiegel.

#germnia #relocare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.