Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste graniţe

VW ameninţă că îşi ia jucăriile şi pleacă acolo unde gazele sunt mai ieftine, ceea ce sună a şantajul obişnuit în situaţii dificile din partea unui angajator mare cu influenţe politice puternice, doar că de data aceasta pare să fie vorba de ceva mai serios. Semnale asemănătoare au dat şi alte companii din industrie. În Germania se vorbeşte chiar şi de o dezindustrializare produsă de criza de energie.

Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, şi-ar putea reloca producţia din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg. Compania analizează modalităţi de contracarare a unei penurii de gaze, printre care posibile mişcări de relocare în jurul reţelei sale de facilităţi globale, semnalând modul în care criza energiei provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia ameninţă să dea peste cap peisajul industrial al Europei, scrie Bloomberg.

Compania deţine uzine importante în Germania, Cehia şi Slovacia, printre ţările cu cea mai ridicată dependenţă de gazele ruseşti, cât şi unităţi în Europa de Sud care-şi obţin energia din alte părţi.

„Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a preţurilor gazelor şi electricităţii“, a declarat Thomas Steg, director pe relaţii externe al companiei. „În caz contrar, companiile mici şi mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore şi vor fi nevoite să-şi reducă sau suspende producţia“.

În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existenţial sau o problemă majoră. Aproape una din cinci companii caută să-şi mute producţia peste graniţe.

Yasmin Fahimi, preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar putea confrunta cu un proces de dezindustrializare, notează Der Spiegel.

#germnia #relocare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.