Criza gazelor lovește Europa! UE imploră SUA să relaxeze sancțiunile impuse Gazprombank

Uniunea Europeană a solicitat Statelor Unite să ia în considerare relaxarea sancțiunilor impuse Gazprombank, instituția financiară care joacă un rol cheie în tranzacțiile pentru livrările de gaze rusești. Potrivit Bloomberg, această cerere vine în contextul în care oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri din mai multe țări europene au avertizat că restricțiile impuse Gazprombank ar putea pune în pericol stabilitatea aprovizionării cu gaze în regiune.

În cadrul discuțiilor, UE și SUA analizează două opțiuni: autorizarea tranzacțiilor printr-o subsidiară a Gazprombank înregistrată în Luxemburg sau utilizarea unor canale alternative de plată.

De menționat că, la 5 decembrie, președintele Vladimir Putin a semnat un decret care elimină obligativitatea cumpărătorilor internaționali de a plăti gazele rusești exclusiv prin Gazprombank. Acest decret modifică reglementările impuse în martie 2022, care cereau țărilor occidentale să deschidă conturi în ruble la Gazprombank pentru achitarea gazelor.

Sancțiunile SUA împotriva Gazprombank au fost implementate în noiembrie, după o perioadă de reținere din partea americanilor, datorată presiunilor europene privind menținerea stabilității aprovizionării. Între timp, UE a continuat să diversifice sursele de aprovizionare, crescând importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA și alte regiuni.

Potrivit datelor recente, dependența Europei de gazele rusești a scăzut semnificativ. Dacă în 2021 gazele naturale din Rusia reprezentau peste 40% din importurile europene, în 2023 acest procent a scăzut la 8%. Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze al UE, cu o cotă de 30%, urmată de SUA, care asigură 19% din necesarul de gaze al Europei.

Modificările recente ale mecanismelor de plată au stabilizat temporar piața europeană a gazelor, însă procesul continuă să fie complicat din cauza incertitudinilor legale legate de sancțiuni.

#gazprombank #sanctiuni #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.