Criză în sistemul educațional: Numărul profesorilor tineri scade dramatic, iar vârsta medie a cadrelor didactice crește

În ultimii zece ani, numărul profesorilor sub 30 de ani s-a înjumătățit, în timp ce procentul celor peste 60 de ani crește cu 4% la fiecare cinci ani, conform expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 4 octombrie 2024, economistul a atras atenția asupra problemelor din sistemul educațional din Republica Moldova, subliniind că povara educației revine în mare parte femeilor.

Pe de altă parte, numărul educatorilor din învățământul preșcolar a crescut, însă calitatea studiilor acestora a scăzut. Dacă anterior unul din trei educatori avea studii superioare, astăzi, unul din trei nu are.

Cu 91.000 de angajați, învățământul este a doua ramură ca număr de salariați, după comerțul cu ridicata. În raioanele precum Cantemir și Telenești, profesorii reprezintă aproape 30% din populația angajată, în timp ce în municipiul Chișinău și Bălți ponderea acestora este sub 10%.

Vârsta medie a profesorilor din învățământul primar și secundar a crescut constant, iar în 2024 se așteaptă ca aceasta să atingă 50 de ani. Tinerii profesori reprezintă doar 7,7% din totalul cadrelor didactice, în timp ce profesorii de peste 60 de ani au ajuns la 21,7%.

În ciuda creșterii salariilor din educație, acestea rămân cu 17%-20% sub media națională. În 2024, salariul mediu al unui angajat din educație este estimat la 11.726 lei lunar, în timp ce salariul mediu pe economie este de 14.300 lei.

Veaceslav Ioniță a subliniat că problema principală a lipsei profesorilor și a îmbătrânirii acestora nu este doar legată de salarizare, ci implică factori mai profund înrădăcinați în sistemul educațional și în politicile de angajare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invatamint #invatatori #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape o treime dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că perioada în care oamenii au trăit cel mai prost este cea a actualei guvernări PAS. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, 32,9% dintre respondenți indică guvernele Gavrilița/Recean /Munteanu drept perioada cu cele mai dificile condiții de trai.

Pe locul doi se află guvernarea Maia Sandu (PAS + PSRM), menționată de 15,8% dintre respondenți, urmată de guvernele conduse de Vladimir Voronin înainte de 2010 – 14,6%. Guvernele Ion Chicu (PSRM + PDM) și Vlad Filat (AIE) sunt menționate de sub 5% dintre respondenți, la fel ca și guvernarea Pavel Filip (PDM). Totodată, 6,3% spun că „nici una” dintre guvernări nu a fost cea mai proastă, iar 17,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția negativă este confirmată și de evaluarea stării actuale a economiei. La întrebarea privind gradul de satisfacție față de situația economică a țării, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte nemulțumit”, 55% dintre respondenți au ales valorile între 1 și 4. Doar 15% au oferit note pozitive, între 7 și 10, în timp ce 27% s-au poziționat în zona de mijloc (5–6). Procentul celor foarte mulțumiți este marginal – sub 4%.

În ceea ce privește situația financiară a gospodăriilor, 36% dintre respondenți afirmă că aceasta a rămas la fel în ultimele 12 luni, iar 36% cred că va rămâne neschimbată și în următorul an. Totuși, percepția negativă domină: 36% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, iar 20% se așteaptă la o deteriorare și în următoarele 12 luni. Doar 17% afirmă că au înregistrat o îmbunătățire recent, iar 29% speră la o evoluție mai bună în perioada următoare.

Datele pentru realizarea sondajului IMAS au fost colectate în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie, în 87 de localități din Republica Moldova. Eșantionul a cuprins 1.123 de respondenți.