Criza sanitară din Moldova trimite turismul la terapie intensivă

Înainte de criza COVID-19 numărul moldovenilor care plecau peste hotare la odihnă era enorm de mare, comparativ cu cei care veneau în Republica Moldova să se odihnească. Or, criza pandemică a influențat negativ ramura turistică.

„Anual, circa 600-700 de mii de moldoveni scoteau din țară 500-800 de milioane de dolari pentru a se odihni înafara țării. Acești oameni anul trecut au fost nevoiți să stea acasă și nu au cheltuit bani. Tot acest surplus de bani a rămas în țară, ceea ce a dus, în prima jumătate a anului trecut, la o apreciere puternică a leului moldovenesc”, a explicat în cadrul emisiunii „Analize Economice”, economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

Turismul rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie. În semestrul I 2021 numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 56,4 mii persoane, cu 36,5% mai mult față de perioada similară 2020, inclusiv: turiști rezidenți – 36,8 mii persoane (+65,7%), turiști nerezidenți – 19,6 mii persoane (+2,5%).

În pofida ameliorării treptate a situației în acest domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 2,8 ori celui înregistrat în semestrul I 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică arata că în șase luni ale anului 2021 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 96,1 mii de turiști și excursioniști sau de 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-iunie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 114,1 mii de turiști sau de 4,0 ori.

Turismul emițător și intern au deținut cea mai mare pondere în numărul total de turiști și excursioniști, revenind respectiv 66,6% și 30,2%, turismului receptor – 3,2%.

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în ianuarie-iunie 2021 au plecat în străinătate 64,0 mii de turişti şi excursionişti sau cu circa 45,0 mii turiști (de 3,4 ori) mai mult față de ianuarie-iunie 2020. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (99,4%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (41,7% din total plecați în străinătate), Egipt (38,4%), Bulgaria (9,7%), Ucraina (3,0%), Insulele Maldive (1,2%), Emiratele Arabe Unite (1,1%), România și Grecia (câte 1,0%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-iunie 2021 au însumat 717,7 milioane lei, înregistrând o creștere de 4,1 ori față de aceeași perioadă a anului 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-iunie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 771,5 milioane lei sau de 5,4 ori.

#ramura #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.