Criza sanitară din Moldova trimite turismul la terapie intensivă

Înainte de criza COVID-19 numărul moldovenilor care plecau peste hotare la odihnă era enorm de mare, comparativ cu cei care veneau în Republica Moldova să se odihnească. Or, criza pandemică a influențat negativ ramura turistică.

„Anual, circa 600-700 de mii de moldoveni scoteau din țară 500-800 de milioane de dolari pentru a se odihni înafara țării. Acești oameni anul trecut au fost nevoiți să stea acasă și nu au cheltuit bani. Tot acest surplus de bani a rămas în țară, ceea ce a dus, în prima jumătate a anului trecut, la o apreciere puternică a leului moldovenesc”, a explicat în cadrul emisiunii „Analize Economice”, economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

Turismul rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie. În semestrul I 2021 numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 56,4 mii persoane, cu 36,5% mai mult față de perioada similară 2020, inclusiv: turiști rezidenți – 36,8 mii persoane (+65,7%), turiști nerezidenți – 19,6 mii persoane (+2,5%).

În pofida ameliorării treptate a situației în acest domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 2,8 ori celui înregistrat în semestrul I 2019 (perioada anterioară crizei pandemice).

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică arata că în șase luni ale anului 2021 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 96,1 mii de turiști și excursioniști sau de 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-iunie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 114,1 mii de turiști sau de 4,0 ori.

Turismul emițător și intern au deținut cea mai mare pondere în numărul total de turiști și excursioniști, revenind respectiv 66,6% și 30,2%, turismului receptor – 3,2%.

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în ianuarie-iunie 2021 au plecat în străinătate 64,0 mii de turişti şi excursionişti sau cu circa 45,0 mii turiști (de 3,4 ori) mai mult față de ianuarie-iunie 2020. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (99,4%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (41,7% din total plecați în străinătate), Egipt (38,4%), Bulgaria (9,7%), Ucraina (3,0%), Insulele Maldive (1,2%), Emiratele Arabe Unite (1,1%), România și Grecia (câte 1,0%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în ianuarie-iunie 2021 au însumat 717,7 milioane lei, înregistrând o creștere de 4,1 ori față de aceeași perioadă a anului 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-iunie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 771,5 milioane lei sau de 5,4 ori.

#ramura #criză #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele cu averi mari aleg tot mai des să se stabilească în state precum Cipru, Italia, Grecia și Elveția, în timp ce țări considerate până de curând principalele destinații europene pentru capital și investiții – Regatul Unit, Germania și Franța – pierd teren în competiția pentru atragerea rezidenților bogați.

Concluzia aparține raportului Henley Private Wealth Migration Report 2026, realizat de compania internațională de consultanță Henley & Partners, specializată în programe de rezidență și cetățenie prin investiții.

Noul studiu renunță la metodologia clasică de numărare a milionarilor care se mută dintr-o țară în alta și introduce un indice al competitivității mobilității averii, calculat pe o scară de la 0 la 100. Clasamentul ia în considerare factori precum fiscalitatea, statul de drept, stabilitatea politică și calitatea vieții.

În Europa, Cipru ocupă primul loc, cu un scor de 73,5 puncte, urmat de Țările de Jos (72,8), Portugalia (72,5) și Italia (72,3). Elveția și Grecia completează topul cu 70,8 și, respectiv, 70,5 puncte.

Raportul evidențiază însă Italia, Grecia și Elveția drept principalele beneficiare ale noii tendințe de relocare a averilor. Italia atrage investitorii prin regimul fiscal favorabil pentru noii rezidenți și prin accesul la piața Uniunii Europene, în timp ce Milano își consolidează statutul de centru financiar pentru administrarea marilor averi.

Grecia profită de schimbările intervenite pe piața programelor de investiții pentru obținerea rezidenței, după ce Spania și Portugalia au restrâns sau modificat programele de tip „viză de aur”.

Elveția continuă să fie preferată de persoanele care caută stabilitate și protecția capitalului într-un context geopolitic tot mai volatil.

În paralel, raportul indică o presiune crescândă asupra Regatului Unit. Numărul solicitărilor de rezidență și cetățenie alternativă din partea persoanelor cu domiciliul în Marea Britanie a crescut cu 15% între 2024 și 2025.

Tendințe similare sunt observate și în Germania și Franța. Solicitările venite din partea cetățenilor germani au crescut cu 16% între sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026, în timp ce Franța a urcat rapid în clasamentul naționalităților care caută opțiuni de relocare.

La nivel global, Emiratele Arabe Unite rămân una dintre cele mai atractive destinații pentru persoanele cu averi mari, obținând un scor de 85,3 puncte. Singapore conduce clasamentul mondial al liderilor globali, cu 79,5 puncte, fiind urmat de Noua Zeelandă.

Statele Unite reprezintă, potrivit autorilor raportului, un caz aparte. Deși sunt cel mai mare generator de avere din lume, numărul americanilor bogați care caută rezidență sau cetățenie în alte țări s-a dublat în 2025. Aproape jumătate dintre cereri vizează programe europene, semn că tot mai mulți investitori americani caută opțiuni de diversificare și protecție a patrimoniului în afara SUA.