Criza semiconductorilor ia sfârșit? UE va investi 42 de miliarde de euro pentru a-și reduce dependența de Asia

08 Feb. 2022, 11:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2022, 11:19 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Uniunea Europeană intenționează să investească aproape 42 de miliarde de euro în industria semiconductorilor, într-o încercare de a-și reduce dependența de Asia în acest sector strategic în care continuă să existe o criză de aprovizionare.

„Este vorba de o investiţie majoră”, a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, cu prilejul unei vizite la centrul de cercetare Imec de la Louvain, în apropiere de Bruxelles. Acest plan „va garanta securitatea aprovizionării uzinelor europene, majorând de patru ori producţia de semiconductori în Europa până în 2030”, a precizat Thierry Breton, conform AFP, citat de Agerpres.

Chiar dacă este pe primele locuri în lume când vine vorba de activităţile de cercetare în domeniul cipurilor, Uniunea Europeană a văzut cum în ultimele decenii ponderea sa în producţia mondială de cipuri a scăzut până la 10%.

Însă lipsa de semiconductori, care frânează industria auto de trei ani prin închiderea forţată a numeroase uzine, a provocat un adevărat şoc. Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum şi pandemia, au scos la lumină necesitatea de a produce în Europa aceste componente indispensabile care în prezent sunt în marea lor majoritate importate din Taiwan şi Coreea de Sud.

Această criză a convins Comisia Europeană să relaxeze normele sale stricte privind acordarea de ajutoare de stat şi să demareze o politică industrială intervenţionistă pe continentul european, care în mod tradiţional este foarte deschis la concurenţa mondială.

„Pentru prima dată, Europa îşi modernizează regulile din domeniul concurenţei, în special cele privitoare la ajutoarele de stat”, a explicat Thierry Breton, cel care este responsabil de iniţiativa UE în domeniul semiconductorilor.

Aceste componente sunt inevitabile în numeroase obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, precum telefoanele mobile, dar şi în centrale de stocare a datelor, care au devenit elementul central al unei economii digitale în plin avânt. Anul trecut, semiconductorii au reprezentat o piaţă mondială de aproape 600 de miliarde de euro, susţine firma de consultanţă Yole Développement. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, piaţa ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro în 2030.

Proiectul de regulament al Comisiei, care va trebui adoptat şi de statele membre precum şi de Parlamentul European, prevede subvenţii în valoare de 12 miliarde de euro (şase de la UE şi alte şase de la statele membre) pentru a finanţa cercetarea în tehnologiile cele mai inovative şi linii pilot pentru a pregăti industrializarea lor.

În plus, pentru a permite implantarea de mari uzine, dar şi pentru a favoriza inovaţia în rândul IMM-urilor, Bruxelles-ul va autoriza alte 30 de miliarde de euro sub formă de ajutoare publice din partea statelor membre pentru companiile din sector, inclusiv pentru firmele străine, cum este gigantul american Intel care intenţionează să construiască noi uzine în Europa.

Executivul european speră că aceste fonduri publice vor genera o sumă mult mai mare de investiţii private.

Planul Bruxelles-ului rivalizează cu cel al SUA, care intenţionează şi ele să repatrieze activităţile de producţie de cipuri pe teritoriul american. Vineri, Camera Reprezentanţilor a adoptat un proiect de lege care prevede ajutoare în valoare de 52 miliarde de dolari pentru relocalizarea producţiei de cipuri electronice.

Analiştii subliniază că, în prezent, Europa suferă de o dublă dependenţă în materie de semiconductori. Pe de o parte dependenţa de SUA pentru designul cipurilor, cum este cazul unor firme precum Intel, Micron, Nvidia şi AMD. Iar pe de altă parte de o dependenţa de Asia unde este amplasată cea mai mare parte a operaţiunilor de producţie de cipuri, în special în Taiwan unde operează gigantul TSMC, dar şi în Coreea de Sud, graţie unor companii precum Samsung şi SK Hynix, şi din ce în ce mai mult în China.

Uniunea Europeană depinde de Taiwan pentru mai mult de jumătate din necesităţile sale, a explicat comisarul Thierry Breton. De aici rezultă un risc economic major dacă ar izbucni un conflict militar cu China. „Dacă Taiwanul nu ar mai fi capabil să exporte, aproape toate uzinele din lume s-ar opri în trei săptămâni”, a avertizat Breton.

Realitatea Live

04 Apr. 2025, 13:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 13:41 // Actual //  Ursu Victor

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ