Criza subvențiilor lovește fermierii. Sunt îngrijorați și trag semnalul de alarmă

Forța Fermierilor trage un semnal de alarmă în fața iminenței colapsului sistemului de subvenționare agricolă, în condițiile în care o mare parte din fermierii micro, mici și mijlocii riscă să rămână fără sprijin financiar pentru cererile depuse în 2023.

Conform datelor publicate de AIPA la 3 iunie 2024, 68,44% din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural pentru 2024 au fost deja debursate, lăsând un deficit de minim 230 milioane lei pentru acoperirea cererilor restante.

Proiectul modificărilor bugetului propus de Ministerul Finanțelor nu prevede majorarea fondului de subvenționare, iar fermierii se tem că sistemul agricol va ajunge la colaps fără această măsură crucială.

Într-un context în care sectorul agricol este afectat de multiple provocări cum ar fi seceta, războiul și inflația, fermierii consideră subvențiile ca fiind vital necesare pentru supraviețuirea investițiilor lor. Solicităm guvernului să aloce urgent diferența necesară sau să priorizeze plata subvențiilor către fermierii vulnerabili din sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.