FLYONE contestă deciziile Consiliului pentru Examinarea Investițiilor și avertizează asupra impactului acestora asupra mediului de afaceri

24 Iul. 2026, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2026, 12:17 // Actual //  bani.md

Compania aeriană FLYONE a contestat deciziile din 22 iunie 2026 ale Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și ale Agenției Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

FLYONE avertizează că astfel de măsuri administrative transmit un semnal de incertitudine întregului mediu de afaceri, afectează climatul investițional din țară și generează riscuri pentru stabilitatea economică și predictibilitatea cadrului de afaceri local și străin.

În cererea depusă, compania arată că actul CEIISS se bazează pe Legea securității statului nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025. De asemenea, analiza dosarului a durat un an, depășind termenul legal de 45 de zile, și s-a aplicat o prevedere referitoare la schimbarea controlului care a fost abrogată de Parlament în aprilie 2025.

Compania și acționarii săi nu au fost audiați înainte de emiterea deciziei și nu au primit textul integral și motivat al acesteia, iar autoritățile au publicat doar un extras cenzurat. Totodată, potrivit Legii nr. 174/2021, operatorii aerieni nu fac obiectul examinării de securitate dacă nu desfășoară concomitent proiectare, producție și întreținere de aeronave, iar includerea în anexa unui Ordin SIS reprezintă o măsură de supraveghere, fără o constatare de vinovăție.

FLYONE solicită suspendarea și anularea actelor administrative menționate. Compania își dorește să evite orice litigiu și să mențină un dialog deschis cu autoritățile pentru clarificarea tuturor aspectelor legale și furnizarea transparentă a datelor de interes public. Totuși, în cazul în care deciziile nu vor fi revizuite pe cale administrativă, FLYONE se va adresa instanțelor naționale și internaționale (inclusiv CEDO) pentru repararea daunelor.

Înființată în 2015 cu capital privat autohton, compania operează zboruri de pasageri din Republica Moldova. În 2025, FLYONE a plătit peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat, alături de 340 de milioane de lei achitate către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și serviciile de navigație aeriană. În același an, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 4,49 miliarde de lei și active de 1,59 miliarde de lei.

Mircea Maleca, Director General FLYONE, susține: „FLYONE nu este doar o companie aeriană din Republica Moldova, ci face parte din cel mai mare grup aviatic din Balcani. Grupul operează 29 de aeronave, transportă anual peste 3 milioane de pasageri, înregistrează o cifră de afaceri de peste 700 de milioane de dolari SUA și contribuie anual cu peste 30 de milioane de dolari SUA la bugetele statelor în care activează. Tocmai de aceea, considerăm că predictibilitatea, respectarea cadrului legal și securitatea investițiilor sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și dezvoltarea mediului de afaceri.

08 Sept. 2026, 16:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.