Crypto este un colac de salvarea pentru ruși. Ce spune Brian Armstrong, CEO Coinbase

CEO-ul Coinbase, Brian Armstrong, este de părere că unii ruși folosesc criptomonedele ca o modalitate de a continua după ce rubla s-a prăbușit.

În același timp, șeful Coinbase a declarat că nu vede un risc pentru oligarhii ruși care folosesc active digitale pentru a ocoli sancțiunile occidentale.

„Unii ruși obișnuiți folosesc cripty drept colac de salvare acum, când moneda lor s-a prăbușit. Mulți dintre ei probabil se opun la ceea ce face țara lor, iar o interdicție i-ar răni și pe ei”, a spus el într-o serie de tweet-uri.

Armstrong a spus că Coinbase nu va bloca în mod preventiv pe ruși să acceseze platforma sa. Dar dacă autoritățile americane decid să impună o interdicție, aceasta se va conforma, deoarece este o afacere reglementată de servicii financiare și trebuie să facă acest lucru, a adăugat el.

„Credem că toată lumea merită acces la serviciile financiare de bază”, a spus el.

Rubla a scăzut cu 30%, după ce SUA și aliații săi au introdus o serie de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei Ucrainei. În același timp, conform datelor oferite de Chainanalysis. De fapt, volumul a scăzut de la 70,7 milioane de dolari săptămâna trecută la 34,1 milioane de dolari, arată datele.

Și Armstrong a minimizat ideea că rușii bogați folosesc crypto pentru a evita sancțiunile – o preocupare ridicată de parlamentarii americani într-o scrisoare adresată Departamentului de Trezorerie săptămâna aceasta.

„Aceasta fiind spuse, nu credem că există un risc mare ca oligarhii ruși să folosească crypto pentru a evita sancțiunile”, a spus el. „Deoarece este un registru deschis, încercarea de a strecura o mulțime de bani prin crypto ar fi mai ușor de urmărit decât folosirea de numerar în dolari americani, artă, aur sau alte active”.

Blockchain-urile vizibile public permit oricui să urmărească mișcarea criptomonedelor, cum ar fi bitcoin și ethereum. Orice tranzacție semnificativă ar fi prinsă, făcând-o mai urmăribilă decât active precum numerarul sau aurul.

Armstrong a spus că Coinbase va continua să lucreze cu autoritățile și va lua orice măsuri suplimentare necesare în legătură cu sancțiunile.

Amintim că, Binance blochează accesul deținătorilor de conturi ruși vizați de sancțiuni internaționale, dar nici nu îi va împiedica pe toți rușii să acceseze platforma sa, a declarat miercuri CEO-ul Changpeng Zhao.

#coinbase #crypto #criptomonede #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA