Mișcarea Civică ”Construim Încredere” a organizat joi, 23 iulie, un briefing de presă în fața Parlamentului, alături de reprezentanți ai unor localități din Republica Moldova, solicitând modificarea legislației privind amalgamarea voluntară a localităților. Potrivit inițiativei civice, consultările publice sunt ignorate, iar deciziile finale sunt luate de consiliile locale în contradicție cu voința comunităților.

În cadrul briefingului, membrul Mișcării, Olesea Stamate, a declarat că problema a fost semnalată inițial în satul Baraboi, raionul Dondușeni, unde peste 400 de locuitori au participat la consultări și au decis în unanimitate cu ce localitate doresc să se amalgameze. Cu toate acestea, câteva zile mai târziu, Consiliul Local a votat o altă opțiune. Potrivit acesteia, cazul nu este unul izolat.

„Am crezut, la început, că este un caz izolat. Nu este. După publicarea declarației noastre, ne-au scris oameni din mai multe localități cu aceeași poveste, schimbându-se doar numele satului”, a declarat Olesea Stamate.

Stamate susține că actualul cadru legal obligă autoritățile să organizeze consultări publice, însă nu le obligă să respecte rezultatele acestora. Ei invocă prevederile punctului 37 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023, care stabilește că nici rezultatul unui referendum local nu este obligatoriu pentru autorități, decizia finală revenind exclusiv consilierilor locali.

„Dacă nici referendumul nu contează, ce valoare mai are semnătura unui om pe o listă de participanți? O reformă nu poate fi numită voluntară atunci când voința comunității are doar caracter consultativ, iar decizia se ia împotriva ei”, a afirmat Stamate.a

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” a înaintat patru solicitări către Parlament și Guvern:

• hotărârea Consiliului Local privind amalgamarea să fie adoptată obligatoriu în concordanță cu rezultatul consultării oficiale a comunității;
• revizuirea tuturor hotărârilor deja adoptate împotriva voinței comunităților;
• asigurarea unei transparențe reale prin publicarea la timp a proiectelor, hotărârilor și proceselor-verbale;
• implicarea Cancelariei de Stat în verificarea tuturor cazurilor în care există suspiciuni privind încălcarea procedurilor de transparență sau ignorarea voinței cetățenilor.

„Nu contestăm reforma administrativ-teritorială. Contestăm modul în care ea riscă să fie făcută – peste oameni, nu împreună cu ei. Succesul acestei reforme nu se va măsura în numărul de primării desființate, ci în încrederea pe care o vor avea cetățenii în corectitudinea procesului”, a conchis Olesea Stamate.